Marius Oprea, la Sighet. Vladimir Tismăneanu, la Londra

Posted on iunie 9, 2010

11



 CINE UMBLĂ DUPĂ FANTOME?

             Iată o selecţie din programul foarte „recent” al celor doi notorii cercetători ai comunismului. Recunosc din capul locului: selecţia pentru acest „contrapunct” a fost făcută astfel, pentru a ilustra – şi argumenta, încă o dată – de ce am fost şi rămîn de „partea” lui Marius Oprea. Dar, aş fi putut s-o fac dacă nu mi s-ar fi oferit ea însăşi?

Marius Oprea, la Sighet

(conform: http://www.sighet-online.ro/

 Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, Societatea Academică “Gheorghe I. Brătianu” – Filiala Sighetu Marmaţiei şi Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca – Extensiunea Sighetu Marmaţiei vă invită joi, 10 iunie 2010, incepand cu ora 10, în clădirea Universităţii Babeş-Bolyai – Extensiunea Universitară Sighetu Marmaţiei, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihalyi de Apşa, la un eveniment de excepţie în oraşul nostru: vernisajul expoziţiei “NUMITORUL COMUN: MOARTEA” şi două conferinţe:  conferinţa “COMUNISMUL NU ESTE ISTORIE”, susţinută în comun de către domnul prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, şi domnul dr. Marius Oprea, coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (conferinţa va fi precedată de proiecţia filmului documentar „VÂNĂTORUL DE SECURIŞTI”, o peliculă realizată de o echipă de televiziune franceză) precum şi o conferinţă de presă susţinută de domnul dr. Marius Oprea, coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România alaturi de arheologul Gheorghe Petrov.

    Expoziţia a fost realizată de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj şi Fundaţia Konrad Adenauer, beneficiind şi de sprijinul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Expoziţia prezintă 11 acţiuni de căutare şi deshumare ale unor opozanţi ai regimului comunist, care au fost executaţi de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948 – 1952.
    Aceste acţiuni au avut loc în urma  cercetărilor de teren şi pe baza unor solicitări venite din partea rudelor şi urmaşilor celor ucişi, fiind desfăşurate în perioada anilor 2007 – 2009 de către specialişti, arheologi şi istorici, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Schimbările instituţionale intervenite în ultima perioadă de timp la acest institut, au făcut ca acest tip de investigaţii speciale să fie oprite, iar personalul de specialitate implicat să fie îndepărtat din cadrul instituţiei. Aceşti oameni îşi continuă însă importanta activitate de cercetare fie în cadrul recent înfiinţatului Centru de Investigare a Crimelor Comunismului din România, fie în calitate de colaboratori din partea altor instituţii. Materialele şi obiectele care alcătuiesc expoziţia aparţin Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
    Cazurile prezentate în cadrul expoziţiei cuprind un număr de 18 persoane executate, toate prin împuşcare, 17 dintre acestea fiind descoperite şi apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Satu Mare, Teregova (jud. Caraş-Severin), Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua şi Dealul Capsei (jud. Alba). Unul din cazurile prezentate abordează problematica unei persoane ucise în satul Muşca, jud. Alba, al cărui mormânt a fost căutat în mai multe rânduri, însă acesta nu a fost găsit. În locaţiile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi fie în gropi individuale (Glodghileşti, Satu Mare, Băieşti, Sălciua, Dealul Capsei, Sântejude-Vale, Muşca), sau în gropi comune, cu două victime (Hălmăsău / Dealul Şasa-Poieni, Teregova), trei victime (Nepos), sau patru victime (Hălmăsău – sat).
      Expoziţia cuprinde obiecte descoperite asupra celor ucişi, fotografii de familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi sau făcute în timpul acţiunilor arheologice de deshumare, imagini video de la deshumări şi interviuri cu rude şi urmaşi sau cu anumite persoane care i-au cunoscut pe cei executaţi.
    Expoziţia se adresează în primul rând tineretului, elevilor de liceu şi studenţilor, dar şi celor care au cunoscut în mod direct perioada comunistă, însă ştiu prea puţin despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii la începuturile  regimului comunist în România.
 
 
 
Vladimir Tismăneanu, la Londra
 

    „Seara de intensa conversatii intelectuale, intalniri cu prieteni in Primrose Hill, un fel de cartier latin al Londrei. Mi-a amintit de Society Hill din Philadelphia combinat cumva cu Dupont Circle din Washington. Dupa ce vizitasem mormantul lui Marx (“Maurul”, cum i  se spunea in familie), am vazut casa in care a locuit peste doua decenii, pana spre sfarsitul vietii, Friederich Engels.

Aici l-au  vizitat de-a lungul anilor Georgi Plehanov si Eduard Bernstein, Paul Lafargue  si Karl Kautsky. La aceasta adresa i-au scris Rosa Luxemburg si Dobrogeanu Gherea. In aceasta casa a scris Engels Originea familiei, a proprietatii private si a statului, lucrare care a marcat generatie dupa generatie de militanti ai stangii radicale. Personalitatile celor doi fondatori ai doctrinei marxiste erau cat se poate de diferiti. La intrebarea ficei lui Marx, Laura, ce pretuieste cel mai mult in viata, autorul Kapital-ului, a raspuns “lupta”. Cel mai bun prieten al sau, capitalistul revolutionar Engels a raspuns “un pahar de vin bun de Mosella”. (VT)

04/06/2010

Ma aflu de cateva zile in Londra. Nu am mai fost aici de vreo 25 de ani. Scopul acestei vizite este legat de participarea, ca examinator extern, la o sustinere de teza doctorala in istorie la Universitatea Oxford si de o dezbatere organizata de ICR Londra pe tema confruntarii cu trecutul totalitar in lumea postcomunista. Vor participa de asemenea Dennis Deletant, Robert Service, John Gledhill.

Am avut sansa sa merg la cimitirul Highgate si sa vad ceea ce a devenit de-a  lungul anilor scursi din 1883, cand a incetat din viata Karl Marx, un fel de “loc sacru” al  religiei politice comuniste. Imi amintesc de un exceptional eseu datorat lui Mario Vargas Llosa despre anii petrecuti de Marx la Londra.”

              Completări, comentarii, interpretări… Eu unul, nu mai am nevoie.

Posted in: Ipote(nu)ze