Un mare luptător anticomunist, pentru libertate şi democraţie, pentru demnitate şi adevăr s-a stins. Nu l-am întîlnit personal niciodată. Înainte de Revoluţie, l-am căutat la Ploieşti, în 4 şi 5 decembrie 1989. M-am ales cu tot atît cu cît s-a ales şi Michel Poullet, jurnalist la „Liberation”, cîteva luni mai devreme: cu o cicatrice în formă de semilună pe frunte, deasupra arcadei drepte. Era o „urmă” lăsată, evident, de un stîngaci şi la mine şi la Michel. Şi de acelaşi obiect contondent: un box. Mai mult, chiar în acelaşi hotel din centrul oraşului. Pe Michel l-am întîlnit, în 1990, la Paris. Ne-am comparat cicatricile „paraschiviene”: erau identice. Pe Vasile Paraschiv nu l-am mai căutat şi nu l-am întîlnit, astfel, niciodată în viaţă. Îmi dau seama acum că rana aceea va rămîne deschisă definitiv. Astfel, voi simţi pînă la moarte, pe frunte, arsura prezenţei sale în memoria mea.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
După postare. Am primit de la fostul meu camarad, Gheorghe Iosif, unul dintre membrii fondatori ai Sindicatului Independent „Mişcarea 15 Noiembrie” din Braşov, următorul mesaj, pe care îl adaug aici:
” Îţi trimit două fotografii. Una cu locuinţa eroului – locuia într-un bloc din centrul Ploieştiului, la etajul doi. În a doua era grav bolnav, fiind îngrijit de soţia sa, alături de care l-am fotografiat. Dumnezeu să-l mîntuiască!”
Să fie primit şi împărtăşit!
Gogea's Blog 
aurel sibiceanu
februarie 5, 2011
Unul câte unul, reperele demnităţii româneşti se strămută în Cealaltă Lume…
Va fi plecat mâhnit, fratele Paraschiv, mâhnit că prea mulţi dintre noi am crezut şi mai credem că prin căderea formală a comunismului problema libertăţii este rezolvată, am crezut că reconcilierea naţională înseamnă această devălmăşie în care trăiesc victimele, torţionarii şi mentorii acestora, uitând că doar focul mărturisirii şi răcoarea iertării sunt cele două puteri care te aşează iar în lume…
Din păcate, lucrurile nu stau aşa; pentru a deveni lucrătoare şi ocrotitoare, libertatea înseamnă mai întâi dreptate şi are nevoie de mare îngrijire, este ca un desen pe care trebuie să-l umplem cu trupul unei culori…
Nu a fost aşa, după 1989…
Aidoma populaţiilor inocente, ne-am lăsat ademeniţi de mărgelele colorate ale oaspetelui parşiv, acesta fiind chiar fratele nostru, am fost surzi şi orbi la vorbele drepţilor, care pentru noi au adunat dragostea din milioanele de ani de închisoare…
La plecarea acestui om pe care nu l-au putut înfrânge ori ademeni, îmi vine să exclam aidoma lui Moromete, dar schimbând câte ceva:
Paraschive, Paraschive, nesătulule de libertate, mergi pe Cea Lume, şi însoţit să fii de lumina pentru care ai suferit atâta, pe care ai cules-o cu migală din lacrămi şi din roua câmpurilor. Roagă-te şi pentru noi, Frate Paraschive, noi, cei locuiţi de un suflet de pripas…
Dumnezeu să-l ierte şi să-i odihnească trupul trudit şi schingiuit…
vasilegogea
februarie 5, 2011
„Stiu ca Vasile Paraschiv era bolnav, a murit trist si singur. Pentru ca a fost inca o data umilit de statul roman. Cei sase securisti care l-au rapit, torturat sint bine mersi. Greu i-am depistat dupa 1989, sint generali, oameni de afaceri, au fost si in SRI. In raspunsul pe care l-am primit de la procurorul Marius Iacob, cel care inca o cauta pe Elodia, ni s-a transmis ca cei sase au facut un «abuz in serviciu». Il inteleg pe domnul Paraschiv ca a refuzat decoratia de la presedintele Traian Basescu. Lectia istoriei e simpla: s-a bifat o actiune – condamnarea comunismului, dar nu poti sa condamni o ideologie pur si simplu fara sa-i aduci in fata justitiei pe cei care au torturat, ucis”, a declarat pentru realitatea.net, Marius Oprea.
Maria S.(Timisoara)
februarie 5, 2011
Asa este.
ovidiupecican
februarie 5, 2011
Dumnezeu să îl ierte și să îl odihnească!
Aurel Podaru
februarie 5, 2011
Dumnezeu sa-l aseze de-a dreapta Lui!
vasilegogea
februarie 5, 2011
Vă recomand să citiţi şi o emoţionantă şi plină de tîlc evocare pe blogul lui Dorin Tudoran, aici: http://www.dorintudoran.com/2011/02/04/vasile-paraschiv-si-calutii-de-mare/ .
NeverMore
februarie 5, 2011
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Sare'n Ochi
februarie 5, 2011
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!
Ion Ionescu
februarie 5, 2011
D.le Gogea
Transmiteti, va rog, multumiri colegului care v-a trimis fotografiile. Nu cred ca orice text ar avea mai mare forta de sugestie decit asemenea imagini. Ca si in cazul D.nei Doina Cornea, ceea ce te izbeste din prima, atunci cind vezi pentru prima oara niste eroi ai luptei cu sistemul comunist, este aparenta fragilitate fizica si incepi sa intelegi ce putere poate sa-ti dea credinta si ce forta iti furnizeaza un caracter vertical. Din pacate astazi nu mai putem numara pe mai mult decit degetele de la o mina caracterele din societatea romaneasca.
Dumnezeu sa-l odihneasca pe Vasile Paraschiv si sa intareasca inima familiei sale!
emil
februarie 5, 2011
Dumnezeu sa-l odihneasca !
Laszlo Alexandru
februarie 6, 2011
Dumnezeu sa-l odihneasca! In mod normal, peste citiva ani, strada pe care se afla blocul din fotografie va trebui sa se numeasca „Strada Vasile Paraschiv (erou anticomunist)”.
vasilegogea
februarie 6, 2011
@Laszlo Alexandru
Asa este, Alexandru. La Brasov, strada (tot cu blocuri) pe care a locuit Liviu Cornel Babes, acest Jan Pallach al Brasovului (si al Romaniei) poarta numele eroului – dar, spre adincirea uitarii generale, fara nici o alta mentiune!
Andrei Zanca
februarie 6, 2011
Tot Eminescu avea si aici dreptate: uita-te la istoria noastra: un lung sir de martiri…
vasilegogea
februarie 6, 2011
@Laszlo Alexandru
Iata, Alexandru, cum doi oameni diferiti si aflati la mare distanta unul de altul, uneori nu numai geografica, pot gindi in acelasi moment acelasi lucru (nu iau in calcul diferenta de fus orar si nici nu cred ca vreunul dintre ei a „tras cu ochiul” pe fereastra „blocului” vecin):
„Propunere: Tinand cont de rolul decisiv jucat de Vasile Paraschiv ca oponent al politicii anti-democratice, anti-populare si anti-muncitoresti a regimului comunist din Romania, de meritele sale recunoscute in Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania ca figura emblematica a disidentei romanesti, de curajul sau invincibil si de exemplara sa intransigenta in lupta pentru drepturile omului, impotriva samavolniciei si abuzurilor proprii regimului ilegitim si criminal, cred ca ar fi normal, chiar urgent, ca o strada din Ploiesti si una din Bucuresti sa-i poarte cat mai curand numele. (6 februarie 2011).”
(pe blogul Directorului stiintific al IICCMER, profesorul Vladimir Tismaneanu: http://tismaneanu.wordpress.com/2011/02/04/istoria-onoarei-la-romani-in-memoriam-vasile-paraschiv/ )
Maria S.(Timisoara)
februarie 7, 2011
Dumnezeu sa il odihneasca, intre sfinitii martiri ai neamului !
Mircea IVANOIU
februarie 7, 2011
O seară bună Vasile,
Uite cum prin moarte, ca un ultim gest benefic, Vasile Paraschiv face să ne redescoperim.
Pentru început şi pentru când ai timp vizitează site-urile
http://www.memoria.ro
http://www.aviatori.ro
Zilele trecute discutam cu actualul director al Bibliotecii judeţene GH Bariţiu, Daniel Nazare, despre ASTRA seria nouă scoasă în perioada Vasile Gogea
Am redescoperit întâmplător la mine nişte fotografii din sala Teatrului Dramatic din Braşov, la o întrunire a „rezistenţei româneşti” unde apari chiar alături de Dorin Tudoran. Nu crezi că ar trebui adunate date despre evenimentele provinciale dintre 1990-2000 ?! Pe curând, mă găseşti şi pe Facebook.
vasilegogea
februarie 7, 2011
@Mircea IVANOIU
Te salut cu bucurie, Mircea!
Oameni ca Vasile Paraschiv au, chiar si dupa ce corpul lor fizic nu mai exista, proprietatea de a atrage, precum un „soare”, „planete”, mai apropiate ori mai indepartate, mai mari ori mai mici, dar care „graviteaza” toate pe „orbitele” unui sistem moral.
Ma bucur ca cineva isi mai aminteste de „seria Vasile Gogea” a revistei ASTRA (nu toata lumea a apreciat-o, nu toata lumea a dorit-o!).
Una dintre fotografiile facute cu ocazia acelei intruniri (nu stiu cum a ajuns si, si mai mirabil, s-a pastrat la mine) a publicat-o chiar Dorin Tudoran, pe blogul lui, aici: http://www.dorintudoran.com/2010/03/10/proclamatia/ .
Anul 1990 (in special la Brasov) as vrea sa-l „recuperez” si eu. Iti voi scrie pe e-mail.
Multumesc pentru semn!
Vasile Gogea
februarie 8, 2011
Va propun spre lectura si meditatie si evocarile pertinente si grave ale lui Gabriel Andreescu: http://www.cotidianul.ro/136750-Eroii-pleaca-fara-salve-de-tun
si Liviu Antonesei: http://www.adevarul.ro/liviu_antonesei/Cine_a_castigat_7_423027696.html .
De asemenea, o cuprinzatoare si plina de invataminte evocare, datorata unui cercetator la CNSAS, aici:
http://foaienationala.ro/memoria-lui-vasile-paraschiv.html. (Dragos Marcu)
Ion Ionescu
februarie 8, 2011
Scuze pentru revenire, dar dind clic pe linkurile afisate (ce bine ca cineva le semnaleaza) am constatat un fapt care merita mai multa atentie: Vasile Paraschiv paraseste partidul comunist exact in anul in care o serie de intelectuali importanti (printre care si Paul Goma), pacaliti de atitudinea lui ceausescu fata de invazia din Cehoslovacia, se inscriau in partid. Si Paraschiv nu era „decit” un „muncitor”!
Vasile Gogea
februarie 9, 2011
Oarecum solidar cu „topicul” acestui „post”, postarea unui exceptional poem al Marianei Marin, spirit „inrudit” cu cel al lui Vasile Paraschiv, pe site-ul Restitutio Benjamin Fondane: http://fondane.wordpress.com/2011/02/09/mariana-marin-combat-avec-l-utopie/ .
Dittrich Elena
februarie 9, 2011
Ma intreb cati i-au fost alaturi atunci cind a avut nevoie de ajutor….Iar daca a refuzat un titlu si o medalie il pot intelege… cel putin asa si-a mai linistit durerea ce o purta in suflet, adica o amara dezamagire….
Dumezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace, alaturi de ceilalti martiri de care din pacate nimeni nu-si mai aduce aminte…..
Elena Cesar von Sachse
vasilegogea
februarie 9, 2011
@Dittrich Elena
E o intrebare la care e greu de raspuns fara o cit de mica stringere de inima… Desigur, nu toate generatiile au a raspunde la ea.
Danke schon pentru vizita, Frau von Sachse!
Ion Ionescu
februarie 12, 2011
D-le Gogea,
dati-mi voie sa semnalez inca un articol foarte bun al d-lui Liviu Antonesei, dedicat de asemenea lui vasile Paraschiv:
http://www.observatorcultural.ro/DIN-FOI%C4%B9%C2%9EOR.Vasile-Paraschiv-erou-si-martir*articleID_24909-articles_details.html