Un poem de Ion Iuga ilustrat de Dan Moldovan

Posted on aprilie 14, 2011

4



       Şi-a construit Casa Poemelor în Nord, în Ţara Fîntînilor din Marmaţia, Binecuvintată Civilizaţie. A îmbrăcat Cămaşa Patriei şi a purtat Povara Umbrei. Risipitor, ca un Voievod exilat, s-a ocupat cu Irosirea Zăpezilor prin magice Cîntece şi tăcerineprimite. Străjuieşte încă cerul poetic al Săliştei.

                                       Pînă o cuprinde înserarea

                          Mă băsmuieşte umbra ta

                          trupul tău plecat spre asfinţit

                          ca un lac tulburat de lumină

                          duce şoapte de ierburi

                          trupul tău din duminica de ieri

                       ca un rănit

                       mă simt tîrît în goana cailor

                       pe această mantie galbenă

                       a geloziei

                       pînă şi lumina-i o fereastră cu gratii

                       îmbătrînite

                      din care nu mai răsare cîntecul

                      şi pielea ta de lumină

                      se întunecă

                      ne întunecă

                      pînă o cuprinde înserarea

                                  (Poem reprodus după Ion Iuga, Cel mai frumos bărbat din Nord,  Selecţie din volume realizată de Prof. dr. Alexandru Bogdan Petrovai, Editura Ţara Maramureşului, Petrova * Maramureş * România, 2010.)

                                                       ( Sursa foto: http://maramuresh.wordpress.com/2011/04/05/ipostazele-asteptarii/ )

Posted in: Anamnesis