In memoriam: Monseniorul Vladimir Ghika (n. 25 decembrie 1873, Constantinopol – d. 16 mai 1954, Jilava, București)

Posted on mai 22, 2011

2



                Institutul Teologic Romano-Catolic „Sf. Tereza” din Bucureşti a fost în după-amiaza zilei de 16 mai 2011 gazda lansării cărţii Monseniorul. Amintiri şi documente din viaţa Monseniorului Ghika în România, apărută la Editura Galaxia Gutenberg. În Aula Magna „Anton Durcovici”, alt prelat al Bisericii Catolice care a suferit în timpul comunismului pentru credinţă şi a primit coroana martiriului iar şi cauza sa de beatificare este în curs la Vatican, s-au adunat oameni ai timpului nostru, deopotrivă tineri şi mai în vârstă, pentru a afla mai multe despre Monseniorul Vladimir Ghika care, după cum spunea un vorbitor şi, totodată, martor al închisorii Jilava, „este un model pentru orice tânăr de azi”.

                De fapt, această carte este o culegere de cărţi şi documente, un volum, „care se doreşte a fi un început de serie”, întrucât ea cuprinde:

1.Monseniorul, o biografie românească scrisă de fiul spiritual al Monseniorului, Horia Cosmovici – un martor direct, „cel care l-a cunoscut şi frecventat pe Monseniorul între 1 iulie 1943 şi 12 mai 1948, data când l-a văzut ultima oară înainte de propria arestare”;
2.Anii de rezistenţă şi închisoarea, o biografie documentată a perioadei 1948-1954, în urma desecretizării arhivelor Securităţii şi după înregistrarea a numeroşi martori din închisoarea Jilava;
3.Agendele, viaţa cotidiană a Monseniorului notată între anii 1945-1947;
4.Arhivele Vaticanului, cel mai complet „Curriculum vitae” al lui Vladimir Ghika (1930);
5.Fotografii inedite şi facsimile.

               După rugăciunea de început şi scurta introducere a părintelui profesor Emil Moraru, a vorbit părintele Francisc Ungureanu, postulator al cauzei pentru beatificarea Monseniorului Vladimir Ghika la Vatican. Volumul acesta, a precizat părintele postulator, cuprinde în a doua parte tocmai actele martiriului lui Vladimir Ghika şi, în procesul de la Roma, acestea sunt „cheia care deschide o uşă pentru a putea merge mai departe”. În consecinţă, a adresat un cuvânt de recunoştinţă pentru toţi cei care au lucrat la carte şi toţi cei care i-au făcut posibilă apariţia şi, de asemenea, pentru cei care vor citi cartea cu ajutorul căreia îşi vor da seama „de greutatea actului martiriului lui Vladimir Ghika, de importanţa acestui act pentru viaţa Bisericii”.

              După părintele postulator al cauzei de beatificare a Monseniorului a vorbit sora Francisca Băltăceanu, în calitate de consultant la apariţia acestui volum şi ca „martor al naşterii cărţii”. În cuvântul său a prezentat pe scurt conţinutul său, subliniind realitatea că „se naşte din toate aceste documente şi mărturii atmosfera prigoanei în care s-a trăit şi în care unii, cu eroism, au păstrat catolicitatea Bisericii”.

              Ultimul vorbitor a fost unul dintre cei doi editori ai volumului, Emanuel Cosmovici, care a prezentat drumul apariţiei volumului ce „îşi propune să lărgească pentru cititor perspectiva deschisă cu câţiva ani în urmă de prima biografie a Monseniorului Vladimir Ghika scrisă de un martor ocular din România”.

               În cadrul cuvântului său, domnul Cosmovici a adresat o întrebare la care au răspuns pe urmă trei foşti deţinuţi politici, distinşi oaspeţi prezenţi în sală: Marcel Petrişor, Demostene Andronescu şi Valentin Cantor. Întrebarea a fost: „Ţinând cont că lucrurile se amestecă în capul unui om chinuit în închisori, cum se face că îşi amintesc de Monseniorul Ghika?”

              Aceştia trei, „supravieţuitorii dintre cei care au fost cu Monseniorul”, prin răspunsurile lor au ilustrat nu atât personalitatea ca om a lui Vladimir Ghika, cât mai ales sfinţenia sa. „Eu nu cred că mai e nevoie ca forul superior al Bisericii Catolice să îl declare sfânt” a declarat domnul Marcel Petrişor: „Sunt sigur că e sfânt”. „Lumea de astăzi, şi mai ales tineretul, are nevoie de modele – a subliniat domnul Andronescu. Ori modelele nu pot fi date decât de o figură ca a Monseniorului Ghika”. „Avem nevoie de sfinţi care să fie şi consacraţi, pentru că până la urmă, sfântul e sfânt chiar dacă e uitat de lume”, a spus dânsul în încheiere.

                Domnul Valentin Cantor a mărturisit cum l-a cunoscut pe Monseniorul, cel care într-o zi a intrat „ca o «arătare» care a stupefiat mulţi, deoarece nu-ţi venea să crezi că un om care arăta cum arăta Monseniorul, poate fi constrâns, forţat, ucis cu încetul, zi de zi”. Întrucât mulţi din celulă doreau să stea de vorbă cu Monseniorul, domnul Cantor şi-a propus să îşi amâne curiozitatea câteva zile, „până când curiozitatea altora se mai domoleşte”. „Şi am greşit, a continuat cu durere în suflet, am greşit pentru că după puţine zile l-au dus în altă cameră şi după câteva săptămâni a venit un zvon că Monseniorul nu mai este printre noi şi am fost cu atât mai mult întristat că nu am apucat să vorbesc cu dânsul”.

                 O mărturie despre una dintre minunile mijlocite de către Monsenior pe când încă mai era în viaţă, a fost dată de domnul Toma Amzulescu, coordonator al Organizaţiei Catolice din Bucureşti şi parte din cei şapte puşcăriaşi supranumiţi „lotul Sfântul Iosif”, care a relatat vindecarea miraculoasă a unui braţ cangrenat al unui fiu spiritual al Monseniorului, cel care va deveni ulterior Monseniorul Tertulian Langa.

                Încheierea a fost făcută de ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, care a adresat un cuvânt de mulţumire celor care lucrează pentru cauza de beatificare a Monseniorului Ghika şi, fiind de acord cu spusele unui martor „cum că nu este de acord că trebuie numaidecât ca Vaticanul să îl declare sfânt pentru că este deja”, a continuat subliniind „da, aşa este, nu trebuie numaidecât, dar, dacă o face, e mai bine”. „Valoarea cărţii – a încheiat Arhiepiscopul – stă tocmai în mărturia pe care o aduce autorul, Horia Cosmovici, pentru că l-a cunoscut nu prin intermediari, nu din citite, auzite, ci direct”.

(articol preluat de pe http://www.arcb.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=10697:ips-ioan-robu-monseniorul-ghika-este-sut-in-sut-un-model-foto&catid=144:viaa-arhidiecezei&Itemid=567 )

–––––––––––––––––––––––––––