Recitiri din Eminescu (V). Amintiri despre Basarabia

Posted on iunie 16, 2011

15



                Am îndrăznit – romantic şi inconştient – să spun în zilele Revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989 că gaura din tricolorul naţional simbolizează absenţa nedreaptă a Basarabiei din trupul ţării.

                Golul din drapel a fost ţesut repede la loc, ba a devenit chiar zid prin semnarea pripită a unor tratate aberante. Anii au trecut şi viitorul Basarabiei a devenit, încet-încet, trecut. Un trecut adăugat la zestrea de „ţinut minte” pe care Eminescu o invoca la 6 octombrie 1878, în Timpul, atunci cînd, drept „răsplată” pentru cei peste zece mii de morţi jertfiţi în războiul ruso-turc, României i-a fost din nou amputată o parte a fiinţei.

                Scria Poetul:

               „Deci Basarabia s-a dus de unde nu se va mai întoarce, în sînul negrei străinătăţi. În zadar moldoveanul va mai privi în zile senine din vîrful Ceahlăului în zarea depărtată Ismailul, Cahulul, Bolgradul şi ţărmii Mării Negre, în zadar va vedea departe, ca margine a orizontului său, Cetatea Albă şi Chilia; ceea ce va vedea din punctul din care Alexandru cel Bun va fi rotit ochii pentru a-şi măsura cu agerimea lor, ceea ce va vedea va fi pămînt înstrăinat. În zadar îşi va aduce aminte omul cunoscător de cele trecute,cumcă, tari ori slabi, în trecut nu s-a găsit unul dintre noi care să consfinţească pierderea pămîntului sfînt al patriei, astăzi va găsi sute de oameni, aleşi în Sfatul ţării, cari au căutat zile întregi formula ca să scape de acel pămînt, căutînd a masca cu fraze patriotice lipsa lor de statornicie şi de bărbăţie, lipsa lor de adevărat şi energic patriotism.”

                Amintirile despre Basarabia seamănă, deja, cu mitul Atlantidei: atîta doar, că prima se scufundă lent, nu în oceanul planetar ci într-un ocean al uitării.

                (Extras din volumul Vasile Gogea, (Re)citindu-l pe Eminescu. În umbra Timpului, Editura Charmides, 2000)

Reclame