(Îi mulţumesc profesorului Nicu Hodor, preşedintele Asociaţiei maramureşenilor din Cluj, pentru că mi-a adus aminte de „noaptea neagră” a fraţilor noştri din Banat, din 18 iunie 1951. Nu fac decît să amintesc acest teribil „eveniment”. Spre reculegere!)
În noaptea de 18 iunie 1951 a fost pusă în mișcare cea mai amplă acțiune de deportare din istoria contemporană a României, după deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică, întreprinsă în ianuarie 1945. În jur de 45.000 de persoane au fost ridicate din căminele lor și deportate în Bărăgan. Au fost duși români, germani, sârbi, bulgari, refugiați din Basarabia și Nordul Bucovinei, aromâni.
Conform studiului „Deportații în Bărăgan 1951-1956”, au fost vizate un total de 40.320 de persoane, clasificate de regimul comunist astfel:[1]
- 19.034 chiaburi și cârciumari
- 8.447 basarabeni
- 3.557 macedonieni
- 2.344 persoane care colaboraseră cu armata germană în timpul războiului
- 1.330 cetățeni străini
- 1.218 persoane cu rude care fugiseră în străinătate
- 1.054 titoiști
- 731 dușmani ai regimului socialist
- 590 persoane care trăiau în afara zonei de frontieră
- 367 persoane care ajutaseră rezistența anticomunistă
- 341 criminali deținuți
- 257 germani
- 162 foști moșieri și industriași
(Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan)
În 1990, la Timișoara a fost înființată Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan. [2]
Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, din Timișoara, împreună cu Asociația Foștilor Detinuți Politici, din Turnu Severin, și-au asumat printre altele și rolul de administrare a memoriei deportării prin editare de cărți, arhivare de documente, instalarea de monumente și organizarea periodică de simpozioane și comemorări.[3]
În anul 1996, Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan a ridicat Monumentul Deportării, amplasat în parcul Justiției din Timișoara.
O altă acțiune întreprinsă de Asociația foștilor deportați în Bărăgan a fost să construiască, în incinta Muzeului Satului Bănătean o replică fidelă a unei case de pământ bătut, acoperită cu paie, așa cum au fost obligați deportații să-și construiască în plin câmp. Casa este compusă din 2 încăperi – cameră de locuit și bucătărie – mobilate cu puține lucruri, asemeni cu acelea pe care oamenii dislocați peste noapte au reușit să le ia cu ei. [4]
- ^ Colectiv condus de Silviu Sarafolean, Deportații în Bărăgan 1951-1956, p. XIII
- ^ Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan
- ^ Din istoria unei memorii – Baragan 1951-1956
- ^ Casa deportaților în Bărăgan
(Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Deport%C4%83rile_%C3%AEn_B%C4%83r%C4%83gan )
(În foto sus: familia Sarafolean în Bărăgan. Sursa: http://www.historia.ro/node/3595 )
(În foto jos: Monumentul Deportării în Bărăgan. Sursa: http://www.google.ro/search?q=parcul+justitiei+timisoara+imagini&hl=ro&biw=1341&bih=604&prmd=ivns&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=io79TeKDGo-N-wbay5njCg&ved=0CBoQsAQ )
Mircea IVANOIU
iunie 18, 2011
Deportarea şvabilor bănăţeni şi a altor categorii ale populaţiei locale din regiune a făcut parte dintre preocupările de istorie orală ale unei echipe de cercetători timişoreni conduşi de doamna Smaranda Vultur, profesor la Universitatea de Vest, Timişoara
Înainte de orice, pentru a pătrunde atmosfera cosmopolită a locului, pentru a înţelege cine erau înaintaşii celor deportaţi, indiferent de etnie, ar fi bine să consultaţi cărţile de istorie orală :
Germanii din Banat, editura Paieia, 2000, ISBN 973-8064-25-2
Lumi în destine, editura Nemira 2000, ISBN 973-569-368-2
Lidia Gheorghiu Bradley
iunie 18, 2011
Domnule Gogea, putem prelua textul acesta pe memoria.ro, bineinteles indentificandu-va ca autor si punand un link spre blog-ul dv?
vasilegogea
iunie 18, 2011
@Lidia Gheorghiu Bradley
Bineinteles! Sunt recunoscator pentru solidaritate!
vasilegogea
iunie 18, 2011
@ Mircea IVANOIU
Draga Mircea, spui: „ar fi bine să consultaţi cărţile de istorie orală „. Trec peste oximoronul inclus in enunt, dar ai ceva de reprosat?
Eu nu sunt „avocatul” acelei istorii; doar am amintit-o, tocmai pentru „expertii” in „istorie orala”. Si nu numai.
vasilegogea
iunie 18, 2011
@Mircea Ivanoiu
Revin: cred ca am „vorbit” aici despre volumul coordonat de Smaranda Vultur si Adrian Onica!
Iancu Motu
iunie 18, 2011
În mod absolut întâmplător scriu acum, în noaptea de 18 iunie. Spun întâmplător pentru că am deschis pagina în mod întâmplător la ceas târziu. Cumplită noapte trebuie să fi fost în acel 18 iunie 1951. Cumplită după cum arată statistica rece şi seacă de mai sus. 40.320 de suflete, de oameni duşi spre distrugere! pe categorii! Asta după ce Banatul a dat şi o pagină de rezistenţă anticomunistă demnă de toată admiraţia şi aducerea aminte, de la col. Uţă la toţi ceilalţi care au luptat împotriva ciumei roşii. Noaptea de 18 iunie şi câte alte nopţi sinistre au marcat, profund, mult prea profund, un popor căruia i-au răpit elitele din toate straturile sociale. Sinistră statistica de mai sus! E o parte a celor care au fost ceea ce lipseşte, din plin, astăzi, societăţii româneşti. De la ţăranul care-şi iubea pământul şi vitele la „chiaburii” care prevesteau fermierii, la industriaşii şi oamenii activi dintr-o societate ce trebuia să-şi găsească echilibrul după un război pustiitor. Printre ei acei svabi serioşi, gospodari şi patrioţi. Da, patrioţi aşa cum alţi minoritari n-au prea fost. E foarte bine că n-au fost uitaţi, e foarte bine că sunt amintiţi şi aici.
Ion Ionescu
iunie 19, 2011
Nu trebuie sa fii doctor in storie pentru a te reculege o clipa in memoria unor victime inocente ale istoriei!
Multumim d.le Gogea!
vasilegogea
iunie 19, 2011
Îmi scrie un vechi şi bun prieten, întristat şi el de indiferenţa şi lipsa de memorie a românilor, că grecii, comemorează în fiecare an, la sfîrşit de mai, căderea Constantinopolelui prin arborarea în bernă a steagului naţional!
Mă întreb de ce nu e posibil ca şi românii, să arboreze steagul în bernă, la 28 iunie?
N. Hodor
iunie 19, 2011
Multumim Maestre Vasile Gogea! Va multumim si pentru ca ati contribuit din plin la readucerea libertatii la noi acasa!
vasilegogea
iunie 19, 2011
@N.Hodor
Domnule Presedinte (al Asociatiei maramuresenilor din Cluj),
asa cum am marturisit deja, daca nu-mi aduceati d-voastra aminte, „dormeam” bine-merci si eu! Astfel ca eu va multumesc inca o data!
Cit despre libertate, are fiecare atita cita vrea, intelege si suporta!
Va doresc numai lucruri bune la Asociatie!
vasilegogea
iunie 19, 2011
All
Iata, mi si ni se aminteste – si e bine ca se intimpla asta – de: Iunie 1990: Mineriada din Brasov!
Cititi tot aici: http://brasovnews.blogspot.com/ .Voi reveni asupra acestui moment din istoria brasoveana a framintatului an 1990, imediat dupa vacanta. Caci, bate la usa si n-o mai pot amina!
Lidia Gheorghiu Bradley
iunie 19, 2011
Este postat pe prima pagina…
vasilegogea
iunie 19, 2011
@Lidia Gheorghiu Bradley
Multumesc. dau eu si linck-ul: http://www.memoria.ro/?location=view_article&id=2127, odata cu invitatia adresata tuturor sa viziteze cit mai des acest site.
Gheorghe Iosif
iunie 19, 2011
Pentru ca avem o conducere mai turcita (lista e mai lunga, dar nu intru in detalii) decat a grecilor. Ei n-au „beneficiat” de deportarile la care au fost supusi romanii si sasii, de executiile sumare, de puscariile de exterminare etc. Asa se face ca au avut si mai au si greci in guvernele lor. Ma intreb insa de ce n-am avea noi o asemenea initiativa? Hai sa le dam un examen politicienilor, sa vedem ce iese. Cam banuiesc eu, dar o lamurire in plus nu strica nimanui.
vasilegogea
iunie 19, 2011
@Gheorghe Iosif
Ah, Gigi, mi l-ai adus în minte pe Ion Barbu, cu „Nastratin Hogea la Isarlîk”: „Ţara veghea turcită.” „Turcită”, domnule, dar „veghea”! Acum e „euro” şi doarme!
Gheorghe Iosif
iunie 19, 2011
Ai prieteni (eu conostinte) care sustin ca aceasta se numeste reforma. Fapt in plus sa fiu multumit ca sunt ortodox (fundamentalist, taliban samd, obisnuitele etichetari cu care ne gratuleaza inveninatii „progresisti” ai acestor ani) si ca n-am de gand sa ma reformez altfel decat imi spune crednta mea, adica in ea si in sensul mantuirii.
Nu doarme, domnule, e numai stupefiata de ce-a putut si poate pati. Tu ai mai dormit de la Revolutie incoace? Nu cred, nu lasi sa se vada. Si sunt destui asemenea, care, cu o alta zicere a aceluiasi Barbu, sunt gata
De trei ori de capul scării
Să-i frângem şira spinării!
Gheorghe Iosif
iunie 19, 2011
Eu l-am preluat fara sa mai cer voie, http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=116.165. Multumesc pentru necesara aducere aminte.
Gheorghe Iosif
iunie 19, 2011
Este un subiect pra putin discutat. Ar fi interesant sa reunim ceea ce stim fiecare dintre noi (si nu numai noi doi). Te rog sa-mi semnalezi momentul in care-l ataci.
Gheorghe Iosif
iunie 19, 2011
Inca ceva. Adoptarea acelui obicei ar avea multe implicatii. Iti ofer un unghi de observatie surprinzator poate, dar care e bine sa fie avut in vedere daca vrem sa tinem cont de faptul ca toti au exaltatii lor:
Balkan War 3 (2013)
http://www.youtube.com/watch?v=PJW798fisbk
Third balkan war!
vasilegogea
iulie 13, 2011
@All
Mai adaug si eu un linck la un articol foarte bine documentat si scris pe aceasta tema de d-na Smaranda Vultur: http://www.revista22.ro/din-istoria-unei-memorii-baragan-1951-1956-2833.html.