Am găsit ceva aiuritor pe blogul criticului literar şi teoreticianului Dan Gulea! Despre un fel de mic faraon de Ploieşti, „după buget”, de! Sau, poate, vreun avatar al lui Candiano Popescu? Că a-ţi face iarna car şi vara sanie e semn de înţelepciune, este îndeobşte, acceptat. Dar cum e cînd îţi construieşti din timpul vieţii propriul monument funerar? Uneori, deşi e vorba despre plîns, e de tot rîsul! Cum pare şi cazul descoperit de Dan Gulea. Al unui colonel de jandarmi extrem de preocupat de posteritatea sa. Şi a soţiei d-sale.
Citind epitaful săpat în marmură încă din prepostumitate, gîndul mi-a fugit iute la celebrul „cimitir vesel” din Săpînţa. Numai că, aflăm din legenda (căci de „legendă” e!) care însoţeşte imaginile, ne aflăm în… Cimitirul eroilor din… Ploieşti! Această, pînă la urmă chiar înduioşătoare, grijă pentru propria posteritate n-ar fi decît de un involuntar umor negru dacă n-ar fi şi, pe ici, pe colo, nereglementară! Căci, se pare că bravul „jăndar” s-a proclamat singur „erou” şi s-a avansat în grad (şi încă ce grad! unul pe care doar Preşedintele Republicii – dar nu al „republicii de la Ploieşti”! – îl poate acorda) antepostum! Nu mă pot abţine să nu mă întreb: oare ce ar gîndi domnul Traian Igaş, ministrul prepostumului „erou”, aflînd că acesta „a considerat cazarma ca pe un hotel de lux„! Dar, dacă şi onor. dom’ ministru consideră Ministerul de interne ca pe o firmă de turism? Ai?
(vezi toată „povestea” aici: http://literaturcoaz.blogspot.com/2011/10/erori.html)
Gogea's Blog 
nicolae iuga
octombrie 29, 2011
Eu pariez pe o bere contra un coniac Jidvei ca poetul aici nu este el ci este ea, adica dna Braga, plutonier adj. sef. Si ca dl. Braga a ajuns mai intai cineva si numai dupa aceea, dupa „revolutiune”, si-a angajat consoarta poeta la Jandarmi.
Si ce nume interesant, mai sugestiv decat bunaoara numele de Basescu! Si cate ar putea sa spuna numele de Braga despre ascendenta negustoreasca a domului Gheorghe ajuns tist de vardisti!
vasilegogea
octombrie 29, 2011
@nicolae iuga
Da, totdeauna „cherchez la femme”! (Nu fac pariuri din principiu, dar pariul poate ramine deschis.)
de-a dura lex
octombrie 29, 2011
sigur nu e ironic acel epitaf?
vasilegogea
octombrie 29, 2011
@de-a dura lex
Poate, involuntar. Dar avind in vedere locul unde e amplasat si calitatea marmurii pe care e inscriptionat, cu maxima atentie la „amanunte” (inclusiv medalion foto, in stil… art nouveau!), as zice ca e mai mult decit serios, e chiar plin de vanitate!
Mara
octombrie 29, 2011
Daca este adevarat este de un prost gust care frizeaza patologicul. Observ ca doamna se grabeste cu jelitul stabilind (pe ce criteriu, nu stiu) ca sotul va deceda primul. Daca se va intimpla contrariul totul trebuie sters, finisat, adaptat. Alta „cheltuiala, alta distractie”…
Dar tot in acest context al simptomelor unei societati bolnave, vreau sa va spun d-nule Gogea ca sint tare catranita in dimineata aceasta dupa ce am urmarit, la cafea ,emisiunea „natura si aventura”(TVRI). Am aflat cum au fost casapite superbele riuri de munte „Capra” si „Buda”.
Preiau de pe net: „Romania ramine fara ape de munte si fara paduri in numele „luptei cu incalzirea globala”. Potrivit unor estimari bazate pe programe de investitii private in domeniul energetic, SPRIJINITE DE ACTUALUL GUVERN, nu mai putin de 3.3oo de riuri si paraie, din cele 4.011 existente, risca sa fie distruse de „baietii destepti”, culmea cinismului sub paravanul producerii de „energie verde”, adica „ecologica”.
Nu am cuvinte. Dupa ce au furat tot acum trec si la distrugerea naturii. Astia nu-s oameni, sint lacuste. Opinia publica trebuie sa afle, pentru ca aceste crime se fac oarecum clandestin si la repezeala. Este sinistru. Acuma imi dau seama ca este cinism si impostura la actuala clasa politica.
Cu respect, sanatate si sa nu lasam Romania sa moara. Nu sint vorbe mari, dar societatea civila trebuie sa se mobilizeze mai mult ca oricind.
vasilegogea
octombrie 29, 2011
@Mara
Eminescu ii numea pe „baietii” astia „destepti” – „locuste pamintene”. Da, e cel putin ingrijorator ce se intimpla chiar si in munti!
Iancu Motu
octombrie 29, 2011
Oameni buni! Am apucat s-o văd şi p-asta! Monument funerar, cu epitaf cu tot, cu grad militar în anticipaţie! Asta ca asta, dar cum mama lui Michiduţă de are certitudinea ca va obţine macaroanele alea pe umăr? Ori ştie că este pe lista cu pricina, ori i s-a garantat că va beneficia de avansare ( nu ştiu ante sau post mortem) ori a făcut aşa servicii ” serviciilor” încât nu se poate, sub nicio formă să nu obţină ceea ce-şi doreşte. Că dacă tot a stat în hotelul de lux numit cazarmă măcar să fie omul sigur că odată trecut la cele veşnice poate să-şi ia cu el semnele exterioare ale bărbăţiei. Desi Vasile a scris că e cazul să încetăm cu discuţiile pe marginea monarhiei nu pot să nu remarc faptul că gradul de general nu-l prea obţineau toţi înuniformizaţii cu chipiu şi pinteni. Asta pe vremea aceea, că acum trebuie să te fereşti să nu-ţi cadă stele, trese ori alte chestii când treci pe lângă Minister sau pe lângă Casa din Dealul Cotrocenilor. Bineînţeles dacă eşti om al casei, că altfel…..
vasilegogea
octombrie 29, 2011
@Iancu Motu
Este „o cutuma” in armata ca la trecerea in rezerva (sau pensionare) sa mai primesti un grad. Si, daca acum bravul jandarm e colonel (cum am inteles din textul lui Dan Gulea), atunci urmatorul grad ar fi acela de general de brigada. Antum, postum, antepostum, cum vrea „voda”!
nicolae iuga
octombrie 29, 2011
Nici eu nu prea fac pariuri, dar aici mi-am adus aminte de un moment din „Suflete moarte”. Intrarea lui Cicikov în oraş nu stârneşte curiozităţi asupra persoanei sale, ci oamenii pariază pe chestia dacă roata cam stricată a briştii sale ţine până la Kazan sau nu.
nicolae iuga
octombrie 29, 2011
„A purtat uniforma ca pe un frac / Raniţa ca pe o geantă diplomat”…
Eu am vazut ofiţeri de Jandarmi sau Poliţie purtând geanta diplomat ca pe o măciucă.
vasilegogea
octombrie 29, 2011
@nicolae iuga
Gogolianul Cicikov facea comert cu tarani/mujici/robi morti intre doua recensaminte, ca sa nu plateasca nobilii penalitati ca le-a scazut numarul de robi de pe mosie. Dar „bragagiul” nostru pare sa faca comert chiar cu „sufletul” sau postum.
Mircea IVANOIU
octombrie 29, 2011
E tare, e foarte tare, dar nu surprinzător !
În ce cimitir din Ploieşti se află monumentul ? V-am spus mai demult că vizitele în cimitire sunt relevante, mai mult pentru „cultul” viilor decât pentru cultul morţilor. Rădăcinile sunt în 1948, la reforma armatei, a învăţământului, etc
În asemenea situaţii îmi aduc aminte de cursul de filozofie de la Saint Cyr, anii 30, cumpărat la un anticariat din Braşov, curs după care elevii ofiţeri dădeau bacalaureatul. Şcoala, izvorul tuturor relelor.
vasilegogea
octombrie 29, 2011
@Mircea IVANOIU
Este vorba de Cimitirul Eroilor din Ploiesti. (Cum am face, draga Mircea sa „vad” si eu cursul ala?)
nicolae iuga
octombrie 29, 2011
Nu cred. Suficienţa, ca să nu zic imbecilitatea, nu are cum să fie ironică.
nicolae iuga
octombrie 29, 2011
Acolo, la Saint Cyr, a învăţat şi generalul nostru Leonard Mociulski, dar ăla era un om foarte serios.
vasilegogea
octombrie 29, 2011
@nicolae iuga
Asa este. De altfel, dupa primul roman admis la aceasta inalta scoala franceza – printul Grigore Bibescu, fiul Domnitorului Gheorghe Bibescu, in 1847 – au urmat mai multi militari romani care au absolvit Saint-Cyr. Traditia aceasta a fost reluata in timpul „serviciului” sau la Ministerul Apararii, de Teodor Melescanu.
nicolae iuga
octombrie 29, 2011
Mi-am adus aminte că şi cântăreţul Gheorghe Turda (63 de ani) are grad de general în retragere.
Lui oare ce i se va scrie pe cruce la Săpânţa? Va fi atinsă oare şi chestia cu ciripitul?
InimaRea
octombrie 29, 2011
Rideti voi, rideti da’ nu stiti ca Statutul Cadrelor Militare prevede gradul de general (cu o stea)in rezerva, pentru colonelul care-a ocupat, in ultimii 5 ani „in activitate”, functia de general. Or, comandantul jandarmilor din Prahova sta pe functie de general de cind a fost numit acolo. Iar fiind el nascut in 1957, la anul se pensioneaza (militar, la 55 de ani). Daca-i nascut in ianuarie, e deja pe teava.
Minunatia de monument care-i celebreaza viitoarea moarte glorioasa – de general in rezerva – cel mai probabil ca e ridicata cu contributia decisiva a functiei sale de comanda. Adica, nu doar locul de veci e moca – asa-i in Cimitirul Eroilor, se da de la stat, pentru eroii revolutiei care-a produs j’de mii de victime la Ploiesti, pentru care s-au primit felurite compensatii – dar si marmora si mina de lucru. Poate ca saparea in marmora sa fi costat ceva desi obiceiul pamintului e sa chemi jandarmul la raport si sa-l intrebi daca unchiu’ ala a’lui – pietrarul – nu vrea sa-l serveasca pe Domnu’ Comandant, ca da si Jandarmeria ceva la afacerea asta.
N-am reusit a citi chiar tot epitaful dar mi-a placut subtilitatea care pe voi v-a lasat masca, amaritilor de civili ( sa nu zic vorba aia, a lui Svejk): colonelul de marmura alba a fost nascut pentru viata militara, pentru el cazarma a fost hotel de lux fiindca militarul doarme fericit si pe pamintul gol, daca sufletul sau eroic e-mpacat ca si-a facut datoria fata de tara. Si ce exemplu mai imbarbator vedeti c-ar fi putut da D-l Comandant subordonatilor sai de azi, decit lasindu-le cu limba de moarte sa suporte cu barbatie privatiunile serviciului militar, sa li se para lux cazarma, ranita, lopata si viata-n cizme? Asa-nseamna „Servesc Patria”, ba! Azi, se zice „Patrie si onoare” cind esti avansat la gradul de general inca-nainte de a fi avut onoarea de muri la datorie. Dar colonelul e ca si mort pentru patrie, de-aia-l si plinge maresala de navasta-sa, cu lacrimi de singe.
Imaginati-va scena eroica, demna de Tragedia optimista: generalul si nevasta-sa (plut, adj-sef, avansata la generaleasa, dupa pensionare) stau pe bancuta de linga monumentul lor funerar si-si admira eorismul. Cum le curg lor lacrimi barbate-n batistele de batist, cum se detaseaza ei de contigent, inaltindu-si sufletele la cerurile eroice, din care slava picura iar nu apa chiora. Si cum isi string tacut miinile, zguduiti de realitatea ca au fost mari, imensi, nemaipomeniti oameni pe acest pamint. Macar de-ar fi si altii ca noi, nu barbate? N-are cum, draga, altii n-are cum…
InimaRea
octombrie 29, 2011
Ca veni vorba de generali. Afar’ d’ai de-ajung generali fi’nca-s pe cai mari, cit sint activi, mai sint facuti generali si ai de dovedesc ca merita – prin decret prezidential. Bunaoara, Gh Turda – cum sa nu merite? Fun’tie de comanda a avut, grad de colonel a avut, Angajament Solemn a semnat (pe linga ala, si altele, ca unde merge mia treaca si suta). Ce motiv ar fi avut Dl Presedinte sa refuze semnarea Decretului? Ca a fost cam turnator? Abia ca asta-i in favoarea lui caci, ca cadru activ al MI, Gh Turda avea obligatia de serviciu sa raporteze orice aspect contrainformativ, asa ca nu si-a facut decit datoria fata de Tara, Popor, Partid. Asta stie bine D-l Presedinte, care si Domnia-Sa, la viata Sa, si-a facut datoria asta cu virf si-ndesat.
P’orma, sint sportivii care-au facut nu doar performanta sportiva ci si cariera militara – concomitent, golul si gradul. Avem fotbalisti, handbalisti, canotori si cintatori. Spuneti voi daca nu-i asta structura armatei invincibile!
vasilegogea
octombrie 29, 2011
@InimaRea
Da’ ce forma de zile mari, George! Ori ai scos niste pagini dintr-un roman insertariat, pastrat pentru zile mai bune?
Ce sa mai spunem? Merci, neica!
Ady de la Munte
octombrie 29, 2011
Dumnezeu sa-i ierte! Si pe voi sa va ierte … ! Sint oameni care incep sa putrezeasca din timpul vietii si incep sa pută … ! Voi sinteti iritati de miros, dar in rest e vorba de ceva firesc. Traiasca lupta pentru poace!
vasilegogea
octombrie 29, 2011
@Ady de la Munte
Sa fii iertat, si domnia ta!
Ion Ionescu
octombrie 29, 2011
Sa-mi fie iertat aparentul didacticism, dar eu cred ca d.l Gogea ne-a „pacalit”, ce-i drept frumos: aceasta postare eu o inteleg ca ilustrare in realitate a hiperrealitatii din teatrul d.lui Teulea, postat anterior. Ne prevenise: „teatrum mundi” si „teatrum mentis”. Ordinea postarilor, pe acest blog, nu e niciodata intimplatoare. Am reusit sa inteleg asta dupa recitiri repetate ale unor serii de postari. Dar, poate ma insel…
Ozn de Brașov
octombrie 30, 2011
pe cînd va fi inaugurarea cu surle, trîmbițe și salve de tun s-ar intreba orice pensionar fraier care nu a purtat smoching,geantă diplomat și nu a locuit într-un hotel de lux numit cazarmă, ci a dat cu sapa 40 de ani și nu s-a pregătit de invazii probabilistice ca în Deșertul tătarilor în care Umberto Eco îl pensionează pe al său brav comandant fără ca acesta să fi simțit vreodată mirosul de pușcă al dușmanului.Hoteluri de lux alias cazărmile actuale, care crează funcții în pas cu dezvoltarea la soare a bostanilor ce înfloresc pe umărul lor de necăjiți care ori furau din porția la gamelă ori au o dobîndit cîteva poziții mai sus și mai ronțăie printe altele cîteva afaceri cu locuințe de servici de milioane de .euro.Acești mercenari pe vremuri erau chemați numai la treabă, acum noi plătim și pauzele lungi cînd ei au timp berechet să-și clădească garsonire pe veșnicie din marmora ce cu atîta patriotism le-o finanțăm.Să mor eu că de cîte ori trec pe lîngă o cazarmă mă întreb ce fac ăia acolo.Pe cuvînt că nu pot să-mi imaginez asta, eu care am făcut cătănie cu Moș Teacă și acum nu pot în ruptul capului să-mi închipui că și ăștia primesc comenzi de – culcat, salt înainte – culcat, aviația inamică și acest culcat se aplica cînd ești pe lîngă o baltă zdravănă și încă neînghețată, dar parcă moș Teacă al meu tot nu era și ridicol de tembel să-și permită revărsarea fără opreliști a trufiei cocoșești mitocano mahalogistic ușor complet marmorată, ilustrată, colorată, amintire de la mare – ți-e grădina ta doamne și iartă-i că a lor este împărăția cerului și mormîntului înconjurat cu marmorflori.Iartă-i Doamne și dă-le adunarea în aplauzele publicului veșnic recunoscător!
vasilegogea
octombrie 30, 2011
@Ion Ionescu
Aveti dreptate. Dar, chiar daca nu totdeauna premeditez aceste „serii”, ele se nasc uneori cu sprijinul d-voastra, al celor care vizitati acest „spatiu colocvial”. Si carora va sunt, astfel, indatorat.
InimaRea
octombrie 30, 2011
Ce sa faca aia acolo, monser? Se joaca de-a militarii. Joaca are caracter mondial, niciun stat civilizat nu-si poate ingadui luxul de a renunta la joaca asta. Ba chiar, cu cit e mai puternic economic, cu-atit inteteste joaca asta, ca sa-ntelegem cu totii ca viata nu-i joaca.
Viata militara nu-i huzur, e aspra, grea, ruinatoare pentru cei insuficient rezistenti fizic si psihic. Cineva trebuie s-o faca si pe-asta, si-o fac cei dornici de „actiune”, in primul rind.
Oricit am ride de ifosele unui tembel-colonel de provincie, nu trebuie sa extindem risul asupra vietii militare – nu-i corect.
Profitul economic adus de „armata” se calculeaza altfel. Doar Ceausescu a fost capabil sa puna armata la munca efectiv – si s-a vazut efectul in 1989, cind soldatii trageau de frica unii in altii, ori fiindca nu stiau sa umble cu draciile alea pe care nu le mai vazusera incarcate cu gloante „adevarate” pina atunci.
Pragmatismul excesiv te poate-ndemna sa-ntrebi „ce fac aia acolo” si cind e vorba despre sportivi, carturari, artisti si clerici. Ce sa faca? Joaca jocul dupa tipic, de cind se stie ea lumea.
Tipul asta de pragmatism ma duce mereu cu gindul la tribul ala african care-si urca batrinii in copac, o data pe an, si-l scutura sa se vada care se putea tine singur in viata, Care nu, buf! Scapau, dracu’, de el – o gura-n plus de hranit era un comert imposibil pentru omuletii aia. Dar ei chiar traiul la limita subzistentei, nu-si puteau permite luxul de a avea neproductivi.
az
octombrie 30, 2011
o singura observatie, alaturi de multumirile mele dlui Vasile Gogea pentru reduplicarea si discutarea subiectului: numele lui Candiano-Popescu a fost prea mult ridiculizat de marii scriitori clasici in timpul carora a trait.
Dar Candiano-Popescu este si unul dintre eroii de la Grivita, mai precis cel care a capturat steagul redutei, pentru a-l prezenta apoi domnitorlui Carol si Marelui Duce Nicolae.
Conu Braga in viata lui nu o sa prezinte nici un steag, nici macar al mortilor.
Si apoi, Candiano-Popescu este editorul unor gazete foarte bune la noi la 1869-1870, Democratia, nu este un simplu comandant al pietii…
vasilegogea
octombrie 30, 2011
@az
Ei, da! O completare pretioasa. Ma intreb, acum dupa ce am aflat aceste date noi despre onor domn Candiano-Popescu, daca Eminescu (si, se intelege, Caragiale) cunosteau aceste „amanunte” ale biografiei sale… Inca o data, toata gratitudinea pentru prilejul oferit acestei discutii!
az
octombrie 30, 2011
pai da, cred ca stiau, nu se putea pentru ca sa nu stie, numai ca ignorau, aveau, naturalmente, partizanatele lor, mai ales ca se aflau in opozitie atunci cind scriau (Emin, de pilda). Il ciocaneau in cap pe chestia ca era aghiotant al regelui dupa ce cu zece ani inainte dorise detronarea-i, dar intre cele doua evenimente fusese Grivita, de care nici unul nu mai stie iaca nimic…
vasilegogea
octombrie 30, 2011
@az
desigur, intrebarea mea era mai mult retorica. Cunoscuta fiind si pozitia Emin-ului fata implicarea Principatului in razboiul ruso-turc!
Ozn de Brașov
octombrie 30, 2011
Inimă rea,de la 1903 armata este trupa care atît la Hollywood cît și la Buftea joacă de-a armata.Jocul adevărat este jocul de salon și se face cu piese de $ și figuranți disciplinizați,ori mai crezi că decorurile cu artificii și fumigene sunt adevărate ca și cele din 89, lumea are nevoie de spectacol ca să nu devină prea curioasă și conștientă așa cum se pare că s-au pornit, dă doamne, INDIGNAȚII.Nu te supăra,armețele au fost ceva,dar ca și acum pentru cineva și în general au reușit de fapt în final un fel de selecție inversă în care cocoșații, diformii și nătîngii rămîneau acasă să procreeze, iar vajnicii se trăgeau în sulițe și săbii murind romantic pentru literatura istorică.Da a mai fost ceva, dar nu mă va convinge nimeni că acest ceva mai este actual și că pentru România armata va fi chemată să mai lupte pentru steag și nu pentru interesele multinaționalelor, care le aruncă cu cîțiva biștari în plus.România atacată se va apăra cu răzeșii lui Ștefan aflați la Roma,Barcelona,Atena și aiurea conform doctrinei militare aduse la zi de NATO, EU și alți pretini noi.Le-am dat lor totul pentru că noi dăm, nu ne vindem țara, iar ei ne vor apăra, chiar și de muncă.Am dat pentru că în actul doi și-o luau singuri tot așa cum era desenat pe șervețelul lui Tony B. – Churchilul de rînd la comandă. Mi-a plăcut snoava cu arborigenii care scutură copacul vieții, o rețin pentru subiectul adecvat ca ingredient la un pragmatism paralel cu el însuși.Apropo pe cine să înțeleg că ai pune în copac,să cred că armata?fiind subiectul de serviciu de mai sus sau nu… și atunci o pui sus pe dna plt.adj. șef în capot și bigudiuri, fiind așa în civil și nelezînd haina militară de frac și îi pui pe armeți sub copac să o prindă, de exemplu.După cum vezi la masa mare se comandă o pungă mare cu hidrocarburi cu sos de rezbel sau mai puțin prăjită, în sos de revoluție și atunci și atunci mă întreb ce se întîmplă domne cu copacii!? Cresc domne, ce să facă, că așa sunt ei cresc,armețile nu cresc se tot duc și trec și în curînd vom fi tot mai mulți figuranți în pom pentru că ăia de la masă sau plictisit de jocul ăsta învechit și își vor permite să nu-și mai permită armată, ci doar jucării pentru de armată, evident pentru alții,întotdeauna pentru alții.
InimaRea
octombrie 31, 2011
Ozn de Brașov: Stilul tau imi e cunoscut, nu-nteleg de ce-ti tot schimbi nickurile – macar pe blogurile unde n-ai de suferit de pe urma politicii editoriale.
Din textul prea lung cu care m-ai onorat, inteleg ca n-ai inteles mare lucru din ce-am spus, si ca nici ca te-ar fi interesat. Or, eu intr-un dialog al surzilor n-am de ce pierde vremea.
Toate bune!
adriana
decembrie 11, 2011
esti chiar un mare (beep!).a fost general,un mare om,ce tot vorbesti tu de anticiptaie????trebuie sa te documentezi inainte sa bagi ceva pe net.
vasilegogea
decembrie 11, 2011
@adriana
As fi mai prudent cu folosirea verbului „a baga”! Daca ati fi citit si privit mai atenta textul si fotografia, ati fi constatat ca nu am folosit decit ceea ce sursele, indicate de altfel, au pus la vedere. Sa inteleg din folosirea de catre d-voastra a verbului a fi la trecut, cu referinta la subiect, ceea ce se intelege in mod curent? Atunci… numai de bine!