Cu „Nenea Iancu” la Bistriţa. Şi un „a(d)vertisment” de George Vulturescu

Posted on iunie 25, 2012

5



Într-o cronică mai veche la nişte opuri ale mele, marele costoboc din Nord, George Vulturescu scria:

„Dacă vrei să ieşi din vertijul oraşului, cu scriitori tot mai veştezi înşurubaţi în profesii, întîlnirile cu Vasile Gogea sunt o reconfortare: în jurul lui timpul pare a se opri în loc, negrul cafelelor devine străveziu, lichidul din pahare îngheţat. Pe gheaţa lui poţi luneca, chiar lunecăm: el a călătorit mult – trupul acesta efilat, deşirat de omenesc, a fost deja acolo spre unde cu toţii ne grăbim. Nici nu ştiu ce pot vorbi cu el: despre „pluralul identităţii”? despre noua sa grilă sociologică – „oftalMOFTologia”? despre „dezacordul” lui Panait Istrati care „aruncă un om în afara unei clase”? despre Caietele Maro ale lui Aurel Dumitraşcu sau despre limbajul poetic al lui Ion Mureşan care leagă toţi ţepii unui arici de toţi ţepii ariciului următor?” (George Vulturescu, în Poesis, Anul XVIII, nr. 193-194, 2007.)

Dar eu mă bizui pe butelia de oxigen a lui Andrei Moldovan şi pe ştiinţa lui Virgil Raţiu de a manevra carbidul, astfel încît întîlnirea de la Bistriţa să nu fie confundată cu o rivuluţie iar pe moftangii să nu-i cuprindă fandacsiile!

Cu Andrei Moldovan şi Virgil Raţiu.