I. Maxim Danciu predă conducerea revistei clujene „Tribuna”

Posted on Decembrie 18, 2012

5



Cea mai convingătoare laudatio într-un moment ca acesta nu putea să o scrie decît un polemist prin excelenţă. Astfel că am norocul să pot prelua de pe blogul domnului Laszlo Alexandru un text dedicat omului de cultură I. Maxim Danciu care, iată – nu părăseşte, nu pleacă, nu demisionează şi, cu atît mai puţin, nu este demis – pur şi simplu (dar atît de rar se întîmplă acest fel de evenimente pur şi simplu!) predă ştafeta la conducerea revistei clujene (şi, în egală măsură, transilvane) Tribuna. Şi-a încheiat mandatul. După zece ani ca redactor şef, I. Maxim Danciu nu lasă celor care îi vor urma doar o tribună, ci o adevărată agora. Binemerită „arhitectul restaurării” ei, chiar mai mult decît o amical-colegială „masă rotundă”,  respectul şi gratitudinea cititorilor, colaboratorilor şi ale redactorilor! Depinde de aceştia toţi ca această agora să rămînă un spaţiu cultural al dialogului civilizat şi să nu fie invadată de vacarm cacofonic!

             Laszlo Alexandru:

       „Revista Tribuna şi-a afirmat, în ultimii ani, ţinuta elegantă şi consistenţa, graţie echipei coordonate de redactorul-şef I. Maxim Danciu. El însuşi venea după experienţa de paisprezece ani ca secretar de redacţie la Tribuna şi după ce-a constatat cît e de greu să menţii, pe valurile tulburi ale tranziţiei, bărcuţa unei întreprinderi altruiste, “non profit” din punct de vedere financiar. Însă profitul cultural, pentru viaţa artistică a Clujului, a fost consistent. De la deschiderea publicaţiei către cele mai diverse grupări intelectuale, la încurajarea tinerilor scriitori români, dezbaterea problemelor literare acute, reflectarea iniţiativelor locale şi regionale, prezentarea scriitorilor străini şi a publicaţiilor occidentale, ori numerele tematice dense, dedicate cutărui autor ardelean sau festivalului internaţional de film, nimic n-a fost scăpat din vedere.

            Într-un oraş care se laudă cu excelenţa culturală, n-a apărut încă o editură de talia naţională a Poliromului de la Iaşi, nici o profuziune teatrală asemeni celei din Bucureşti, iar alte reviste literare fie au pierit, fie şi-au restrîns aria de acţiune. Lupta pentru a aduce Tribuna în vîrful piramidei n-a fost uşoară şi nici comodă. Îi stă mărturie, printre altele, rubrica mea incisivă, care a mers înainte de-a lungul anilor doar fiindcă a beneficiat de sprijinul redacţiei, preocupată să păstreze o verticalitate nealiniată. Acum, la pensionarea d-lui I. Maxim Danciu, aş vrea să-l felicit pentru ceea ce-a izbutit şi să-i mulţumesc.” (Preluat de pe http://laszloal.wordpress.com/2012/12/04/tenacitate-jurnalistica/ .)

Afis Tribuna Danciu

I. Maxim Danciu (n. 17 februarie 1948, Cluj). Publicist. Facultatea de Istorie-Filosofie a UBB Cluj (1972). Echinoxist. Doctorat în Filosofie cu o teză despre Adevăr şi interes din perspectiva sociologiei cunoaşterii şi a antropologiei filosofice (1997). Debutul absolut în anul 1970 cu articolul „Existenţă şi cunoaştere la Blaga“, în Echinox.
Colaborări la revistele: „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua” din Cluj; „Viaţa studenţească”, „Luceafărul”, Bucureşti; „Transilvania”, Sibiu; „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, Cluj; „Familia”, „Aletheia”, Oradea; „Cahiers roumains d’études littéraires”, Bucureşti; „Discobolul”, Alba Iulia; „Transylvanian Review”, Cluj-Napoca;

Volume: Partea şi întregul. Liniamente în antropologia filosofică românească, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994 (Colecţia „Akademos”); În scorbura din oglindă. Teme şi prefigurări în filosofia românească, Oradea, Editura Cogito, 1997; Adevăr şi interes din perspectiva sociologiei cunoaşterii şi a antropologiei filosofice, Cluj, Editura Limes, 2001; Mass media, comunicare şi societate, Cluj-Napoca, Editura Tribuna, 2003; Mass media. Modernitate, postmodernitate, globalizare, Cluj-Napoca, Editura Tribuna, 2005; Filosofia lui Eugeniu Sperantia. Cinci studii analitice,Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2010.

Colaborări la volume colective: D.D. Roşca în filosofia românească. Studii, coord. Tudor Cătineanu, Cluj-Napoca, Dacia, 1979; Teme hegeliene. Studii, coord. Andrei Marga şi Vasile Muscă, Cluj-Napoca, Dacia, 1982; Biblioteca şi învăţământul, vol. VIII, coord. Mihai Triteanu, Cluj-Napoca, Biblioteca Centrală Universitară, 1984; Cunoaştere şi acţiune. Profiluri de gânditori români, coord. Andrei Marga, Cluj-Napoca, 1986; Curente şi tendinţe în jurnalismul contemporan, volum îngrijit de Ruxandra Cesereanu, Cluj-Napoca, Limes, 2003; Jurnalismul cultural în actualitate, coord. Ilie Rad, Cluj-Napoca, Tribuna, 2005.
Ediţii critice: George Em. Marica, Filosofia bunului simţ, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Română (împreună cu Virgil Leon); Eugeniu Sperantia, Contemplaţie şi creaţie estetică, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Română, 1997 (împreună cu Mircea Muthu).

Membru al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte (ASLA) de la Oradea din 1997; membru al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO) din 1998; membru al Uniunii Ziariştilor din România (1990-1998).

Membru stagiar al USR.
(Conform site-ul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România)

Anunțuri