Întîlniri… întăinuiri… destăinuiri… pe muzică şi versuri…

Posted on martie 26, 2013

0



 Festivalul Naţional “Alexandru Ţitruş”

28 – 29 martie 2013

Titrus 2013 - AFIS 

           Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj organizează în zilele de 28 şi 29 martie 2013, la Casa de Cultură a Studenţilor, cea de a VII-a  ediţie a Festivalului Naţional “Alexandru Ţitruş”avind scopul de a cinsti si perpetua memoria celui mai important violonist al Transilvaniei. Născut la Ocna Mureş, jud. Alba, Alexandru Titrus a trăit şi a activat la Cluj, până la decesul său din anul 1989.

Îl vor omagia, prin cântec, următorii artişti: Matilda Pascal Cojocăriţa, Dumitru Fărcaş, Ştefan Cigu, Florentina şi Petre Giurgi, Iosif Ciocloda, familia Petreuş, Horaţiu Cigu, acompaniaţi de Orchestra “Cununa Transilvană” a C.J.C.P. C.T. Cluj.

Pe parcursul celor două zile de festival, vor  evolua, de asemenea: Taraful lui Stângaciu din Mociu, Taraful Nelu Boca din Gherla, Taraful lui Şandorică din Soporu de Câmpie, Taraful lui Elecuţ, Taraful lui Gaciu din Soporu de Câmpie, Taraful lui Nonu, Taraful din Sângeorz Băi, Bob Siminic, Orchestra “Lăutarii ardeleni”.

Spectacolele folclorice vor începe la ora 18.00, iar biletele se pot procura de la Agenţia Casei de Cultură a Studenţilor.

coperta

În deschiderea festivalului joi, 28 martie,începând cu ora 17.00, va avea loc lansarea cărţii  “Alexandru Ţitruş, portret din cioburi”, al şaptelea volum scris de poetul şi jurnalistul Sorin Grecu. Cartea, alcătuită din relatările a zeci de cunoscuţi ai violonistului  – de la virtuozi precum Dumitru Fărcaş, Ion Lăceanu, Gheorghe Turda, Gheorghe Zamfir, până la rude sau, pur şi simplu, oameni obişnuiţi –  se doreşte o biografie a vieţii cunoscutului instrumentist. În cuvântul său introductiv, autorul arată că, pe lângă aspectele care ţin de arta interpretativă, inovatoare,  a lui Ţitruş, a abordat şi cele senzaţionaliste  din viaţa sa (extrem de numeroase, putând  constitui oricând subiectul unui film), pentru că “reporterul specializat în povestiri “altfel” nu şi-a putut reprima în totalitate chemarea pentru această zonă, fiind conştient că umanul, indiferent câte faţete ar îmbrăca, atrage ca un magnet cititorul. Ori, eu mi-am propus ca lumea să lectureze cu sufletul la gură această istorie – care nu e o carte tehnică, ci un produs beletristic: modern, viu, imprevizibil, aşa cum a fost viaţa lui Alexandru Ţitruş!”

La rândul său Tiberiu Groza, directorul C.J.C.P.C.T. Cluj  menţionează, în prefaţa cărţii, că “valoarea artistului merită mai mult decât s-a realizat până acum. Dragostea şi respectul  ocnamureşenilor şi al clujenilor cred că vor împlini, în viitor, aşa cum se cuvine, lucrurile ce trebuie făcute, iar lansarea cărţii şi reluarea festivalului “Alexandru Ţitruş” sunt doar începutul şirului  de fapte care vor eterniza talentul şi amintirea artistului.”

Scriitorul clujean Cornel Udrea – cel care va fi şi amfitrionul lansării  din 28 martie a.c. – a notat în postfaţă, următoarele: “Această carte despre Alexandru Ţitruş este o restituire valoroasă, prin subiect, şi un avertisment pentru memoria cetăţii, pentru că viitorul ei nu se poate defini fără cei care au fost, dar şi cei care vor fi, aşa ca noi, dar nu de orice fel.

_________________________________________________________________________________________________

Vineri, 29 martie, ora 12
(la sediul Filialei Cluj a USR, str. Universitatii nr.1)
Întâlnire cu Ion Noja şi noile sale cărţi:
Întăinuiri la vedere, cugetări, şi
Solarele ascunderi, versuri,
ambele apărute la Editura Eikon.
Invitat special: Simona Noja,
Directoare a Şcolii de balet a Operei de Stat din Viena şi fiica a scriitorului.
Vor vorbi: Ştefan Damian,  Petru Poantă, Titu Popescu,  Alexandru Vlad.
Moderator: Irina Petraş.
Intalnire cu Ion Noja final
 „Ion Noja aparţine, de fapt, generaţiei lui Ioan Alexandru, însă debutează relativ târziu, când câmpul literar e disputat de cele mai diverse şi mai consistente modalităţi poetice. Cu volumul Poduri suspendate din 1979 el apare astfel ca un autor fără generaţie, oarecum decontextualizat, reiterând discret formula vitalismului euforic şi limbajul metaforic post-blagian, specifice liricii deceniului şapte. Publică apoi Umbra faraonului (1981) şi Geamantanul cu greieri (1985), urmate de volumul de proză scurtă Discuţie în câmpul de lilieci (1988) şi de romanul Serbare câmpenească (1989), acesta din urmă configurând o puternică imagine caricaturală a regimului comunist, dar nereuşind să se impună în conştiinţa publică. Poezia, în schimb, a avut o bună receptare, surprinzând prin expresivitatea imagisticii melodios prozodice şi printr-o intensă vibraţie afectivă. Coloratura neotradiţionalistă e dublată de un fantezism adeseori plin de rafinamente plastice. În Solarele ascunderi, continuă coexistenţa celor două modalităţi constitutive poeziei sale: expresivitatea metaforică a unei sensibilităţi grave, conectată la temele tari ale existenţei, şi, pe de altă parte, fantezismul ironic şi epigramatic, seducător prin ingeniozitatea poantelor lirice.”

                                                                                                                                               Petru Poantă