„Memoria.ro” sărbătoreşte 11 ani de salutară anamneză !

          Am mai scris şi vorbit despre nevoia urgentă a unei noi geografii morale a României. O geografie în care formele de relief să fie reprezentate de punctele de maximă încordare morală a fiinţei naţionale, traseele să marcheze pelerinajul memoriei pe drumurile martirice, centrele (reşedinţele) zonale să fie locuri de reculegere, memoriale ale victimelor tuturor crimelor săvîrşite împotriva demnităţii, libertăţii şi identităţii româneşti.

         Frecventarea cu o anumită regularitate a site-ului http://www.memoria.ro/ mi-a confirmat ceea ce ştiam dar nu spusesem încă explicit: harta suferinţelor îndurate de români sub teroarea bolşevică, în întruchiparea ei originală ori numai clonată, este mult mai cuprinzătoare decît actualele frontiere politice, administrative ale statului român.

           Cum, din păcate, pare tot mai limpede că cele două teritorii – unu, al memoriei, în expresia ei morală, juridică şi istorică deplină şi, al doilea, al real politik-ului, în expresia eufemistică, mankurtizată, a corectitudinii politice – nu se vor putea suprapune integral, cel puţin nu într-un viitor predictibil raţional, consider că marcarea oricărui perimetru, cît de mic, cu semnele aducerii aminte pe harta morală a României este bine venită, esenţială, chiar salutară pentru conştiinţa naţională. Pentru că aceasta, odată cuprinsă de amnezie, se stinge. Fără memorie nu există adevăr,  fără adevăr nu există libertate şi fără libertate nu se poate clădi o morală. Căci nu poţi vorbi sclavului despre etică!

           O excepţională muncă de arheologie, restaurare şi arhivare virtuală a ceea ce numim, cu o formulă care nu mi-e foarte simpatică, „istorie orală” sau „recentă” desfăşoară, iată, de mai mult de zece ani, doi neobosiţi, neînfrînţi de plictiseală, dezamăgiri, lehamite sau precaritatea resurselor, „nespecialişti„, dar idealişti cu metodă, dedicaţi recuperării memoriei româneşti:  D-na Lidia Gheorghiu-Bradley şi D-l Mircea Ivănoiu. Orice laudatio ar fi pe cît de meritată, pe atît de incompletă. Mai mult, după cît am reuşit să-i cunosc, cred că i-ar şi deranja. Astfel că, în loc de alte „cuvinte” (sentimentele rămîn întregi şi de neînlocuit!), reiau pur şi simplu editorialul consacrat acestui eveniment (care nu e numai un „bilanţ” ori o expunere de intenţii, ci şi o invitaţie la conlucrare) (V.G.) :

Un nou început:

„Memoria.ro”

sărbătoreşte 11 ani de existenţă şi a treia sa versiune

Autor: Lidia Gheorghiu-Bradley

 

Cititorii noştri au observat fără îndoială că situl acesta a îngheţat pentru o mult prea lungă perioadă de timp. Doar două secţiuni au fost actualizate pe parcursul ultimului an: cea care conţine titlurile de cărţi din domeniul istoriei recente şi, în mai mică măsură, secţiunea de ştiri şi evenimente. Nu am publicat noi articole şi nici nu am actualizat pagina principală de la începutul anului 2012. Există pentru această imobilitate îndelungată o explicaţie destul de onorabilă: construit în anul 2002, situl memoria.ro a avut la bază un soft care, performant atunci, numai cu greu a reuşit să facă faţă creşterii ulterioare a bazei noastre de date şi mai ales schimbărilor repetate în softul de editoare. Aţi observat cu siguranţă ca multe documente conţin semne nelalocul lor, care în cea mai mare parte au înlocuit diacriticele în articole care, la momentul introducerii în sit, fuseseră fără reproş. A fost preţul plătit pentru faptul că am început situl în urmă cu 11 ani. Mă duce gandul la metroul londonez, cel mai vechi din lume, care, deşi are o reţea mai bine pusă la punct decât oricare alta, duce mare lipsă de lifturi.

Ei bine, în anul care a trecut, softiştii de la Incremental Srl. Braşov au construit ”lifturile” şi au modernizat reţeaua de documente, lucrând în mare parte pro bono, cu migală şi dăruire. Mulţumiri i se cuvin mai cu seamă lui Marcel Rauca, neînvins de hăţişul de documente pe care l-a ordonat cu logică şi răbdare.
 
Ne găsim în faţa unui nou început: vă prezentăm cea de-a treia versiune a sitului www.memoria.ro , care ne va permite să structurăm şi să actualizăm documentele mult mai clar şi rapid şi al cărui editor va trata cu clemenţă diacriticele. Vă prezentăm în acelaşi timp şi a doua versiune a Portretului României interbelice  (http://romaniainterbelica.memoria.ro), care de acum conţine colecţii de fotografii şi multimedia pentru fiecare judeţ.

 
În secţiunea Despre noi găsiţi descrierea rostului şi obiectivelor Memoriei.ro. Aş sublinia aici, însă, lucrurile cele mai importante. Siturile noastre au fost iniţiate şi continuă să aibă ca principali editori oameni care nu sunt istorici de specialitate (Lidia Gheorghiu-Bradley şi Mircea Ivănoiu). Principala noastră calitate este curiozitatea de a înţelege lumea în care s-au născut bunicii şi părinții noştri, în care am crescut noi şi în care se formează noua generaţie. Putem înţelege această lume numai cunoscându-i istoria sub cât mai multe faţete. A doua noastră calitate este de a dori să împărtăşim aceste cunoştinţe cu publicul larg: ca toţi idealiştii, credem că educaţia şi înţelegerea îmbunătăţeşte omul. Acţionăm din convingere şi din dorinţa de cunoaştere: nu primim altă recompensă în afara mulţumirii de a vedea că situl trezeşte interes. În acelaşi timp, avem resurse limitate.

De aceea lansăm un apel de colaborare tuturor celor care gândesc ca noi: trimiteţi-ne cât mai multe materiale!
 
Cu câteva excepţii, noi nu facem cercetare proprie, ci încercăm să punem laolaltă, în mod structurat, cât mai multe  fragmente, mai mari sau mai mici, din cercetarea şi memoria specialiştilor şi a publicului larg, construind o arhivă de documente la dispoziţia oricui are acces la internet.  Suntem mândri că am reuşit, în cursul celor 11 ani de existenţă, să publicăm documente semnate de cercetători şi scriitori recunoscuţi, dar dăm spaţiu de publicare şi celor fără nume în domeniu, pentru a ne îmbogăţi colecţia prin contribuţii cât mai diverse.
Că există un mare număr de pasionaţi de istoria recentă, ca şi un mare număr de nostalgici pentru peisajul apus sau pe cale de schimbare, pentru ceea ce ne-a fost copilăria sau tinereţea, că există de asemenea militanţi pentru păstrarea patrimoniului, istorici, scriitori şi  analişti care investighează atent secolul trecut este evident prin numărul în continuă creştere a studiilor, cărţilor, albumelor, filmelor documentare, DVD-urilor, şi mai ales a siturilor Internet şi a paginilor Facebook dedicate secolului XX. Multe dintre acestea din urmă, de mare calitate, şi-au creat în relativ scurt timp un public foarte numerous şi entuziast.
 
Siturile ”Bonaparte şi Domeniilor”, ”Balcic și Bran”, ”Istoria Cercetăşiei în România”, informative şi elegante, sunt exemple de anagajare şi muncă migăloasă. La fel este ”Cutia cu vechituri a lu’ Potra” şi blog-ul ”Despre demnitate” şi multe altele! Cel mai simplu mod de creştere, pentru Memoria.ro, este de a pune link-uri spre aceste situri: trimiteţi-ne adresele paginilor dumneavoastră dacă vedeţi că ele nu apar pe sit! Încă nu le cunoaştem. Numai împreună putem întregi şi ţine vie memoria.
 
Situaţia paginilor Facebook (FB) este aparte. Ele au un mare avantaj faţă de siturile internet: texte scurte şi fotografii pot fi inserate în doar câteva secunde; la fel de repede ele atrag comentariile publicului, care le răspândeşte de îndată pe paginile proprii. Mesajul istoric, în text, film sau poză, se împrăştie astfel rapid în comunitate. Autorii şi cititorii au bucuria să vadă instantaneu că sunt citiţi, să comenteze, să pună întrebări şi să primească răspunsuri. O satisfacţie care explică numărul mare de vizitatori: pagina FB ”Copilăria anilor 80-90” are peste 71.000 de amatori (copiii de atunci au ajuns acum la vârsta la care Internetul se foloseşte cel mai intens şi îşi exprimă nostalgia pentru trăirile copilariei, inclusiv pentru uniformele şi cravatele de pionier!); pagina ”Istorie românească în fotografii”, cu cititori de vârste mai diverse, a ajuns şi ea la aproape 28.000 de admiratori; ”Iaşi (Fotografii vechi)”, la aproape 23.000, iar ”Târgu Jiu odinioară” şi ”Poveşti cu plimbări”, mai recente, şi-au creat şi ele în scurt timp un public devotat.
 
Un sit care are ca scop primordial crearea unei arhive de documente nu poate concura cu o pagină creatoare de comunitate în ce priveşte interacţiunea rapidă cu şi între cititori şi autori. Există însă un argument principal în favoarea existenței unui sit care să reunească ceea ce paginile Facebook publică: numai un sit-arhivă poate oferi o structură tematică documentelor publicate, precum şi o funcţionalitate performantă de căutare. Pe pagina Facebook căutăm prin derulare, nu prin categorii sau cuvinte cheie.
 
Odată cu anunţul lansării celei de-a treia versiuni a sitului Memoria.ro, facem deci o ofertă de colaborare cu creatorii paginilor Facebook: oferim celor interesaţi spaţiu de găzduire a (unor porțiuni) din colecţiile dumneavoastră de documente şi fotografii, în categoriile potrivite, cu trimiteri spre pagina de origine de pe Facebook. Ce e de câştigat? Structură, funcţionalitate de căutare, stabilitate a bazei de date. Aşteptăm opiniile dumneavoastră pe adresa editor@memoria.ro.
 
Cititorilor noştri le mulţumim pentru răbdarea de a aştepta noua versiune şi le promitem de acum noi şi interesante materiale cu frecvenţă mult mai mare de actualizare.
 
(Preluare de pe http://www.memoria.ro/ )

Etichetat: arhiva, istorie orala, istorie recenta, Lidia Gheorghiu-Bradley, Memoria.ro, Mircea Ivanoiu

Posted in: Anamnesis, Spune acum!