„Dosar Gogea’s Blog” dedicat
Revoltei anticomuniste a braşovenilor din 15 Noiembrie 1987.
Filele „dosarului„:
https://vasilegogea.wordpress.com/2010/11/13/lista-novembristilor-ce-trebuiau-condamnati-la-moarte/
https://vasilegogea.wordpress.com/2011/11/14/15-noiembrie-1987-brasov-o-marturie/
https://vasilegogea.wordpress.com/2012/02/19/ultima-zi-a-copilariei/.
Posted in: Anamnesis
Gogea's Blog 
ozn from Brasov
noiembrie 15, 2013
Vasile Gogea,pentru mine 15 NOIEMBRIE este ziua ta și aștept de mult să publici extrase din certificatul tău francez…Fă-mi te rog această plăcere,mie și prietenilor tăi,chiar dacă pare o personală!Istoria este o amprentă de personale.Avem nevoie și de a ta.E cadoul cel mai rîvnit de memoria mea prezentă încă din acea zi și este cadoul pur pe care îl aștept de mult,acum și de ziua mea, statistică, dar a ta istorică.Nu e cazul să fi modest,mai ales că atitudinea ta nu-ți mai aparține numai ție,e și a noastră.Declar public că sunt mîndru că sunt român înălțat pe acest piedestal de un mare prieten și român Vasile Gogea.
El Condor pasa
noiembrie 15, 2013
@
Drept graieste Ozeneul, Boier Gogea!
vasilegogea
noiembrie 15, 2013
@ozn from Brasov & @El Condor pasa
Să nu ne pierdem cu firea! Adică, pe româneşte, să nu ne ameţim cu aghiasmă!
ozn from Brasov
noiembrie 15, 2013
Be yourself! but be!
Ion Ionescu
noiembrie 15, 2013
@D.l Gogea
Ma alatur celorlalti doi comentatori si sugerez ca ar fi util, poate si necesar, sa publicati toate aceste documente si marturii intr-un volum. Scripta manent!
vasilegogea
noiembrie 15, 2013
@Ion Ionescu
S-ar putea „întîmpla” şi acest lucru!Cine poate şti?
Dorin Tudoran
noiembrie 15, 2013
@ Vasile Gogea
Multumiri, Vasile. Fie si asemenea incrisuri si tot merita sa speram ca amnezia nu sufera de … eternitate.
vasilegogea
noiembrie 15, 2013
@Dorin Tudoran
Ca să parafrazez o formulă celebră, nu pot ei uita cît putem noi ţine minte!
Gheorghe Campeanu
noiembrie 15, 2013
@ Vasile Gogea
Inca o data, citesc cu recunostinta, admiratie si un acut sentiment de sobrietate acest text. Un leac perfect impotriva amneziilor si revizionismelor. Evident ca tocmai cineva ca Dvs. este cel mai potrivit sa tina lumina aprinsa pentru (cei mai multi dintre) noi, care nu am avut decit calitatea de observatori neimplicati in acele acte de demnitate si curaj suprem. Pentru mine, plecat in 1987 din Romania deja de niste ani, vestile despre revolta de la Brasov au fost un real punct de „eclat” emotional si de respect.
vasilegogea
noiembrie 15, 2013
@Gheorghe Campeanu
Mulţumesc în numele tuturor „novembriştilor” pentru această mărturisire solidarizantă.
Cred că sunt mai mulţi care pot „să ţină lumina aprinsă”. Tristeţea e că, în mod fatal, ni se… descarcă „bateriile”, cînd unuia, cînd altuia…
El Condor pasa
noiembrie 15, 2013
@All
La iasi, doarr cu citeva luni bune inainte, avea loc, tot anno Domni 1987, protestul studentesc din februarie impotriva inchiderii luminii electrice si a caldurii si a apei in caminile studensti din Tirgusor .Copou,caminele ”Puskin/Maiorescu”, ”Codrescu”, ”Bagdasar”, ”Tudor Vladimirescu” etc. Initiatoare par sa fi fost studentele de la Universitatea Cuzana. Li s-au adaugat studentii din celelalte complexe antementionate, iar liderii lor alesi din CUASAC s-au pus in fruntea cortegiului care a defilat prin tot orasul (incadrat de masinile pecerii + securiste) clamind: ,,Vrem apa sa ne spalam./Lumina ca sa-nvatam!”, ”Nu traim in grote!”, Iasule, trezeste-te!”, ”Ceausescu, pina cand?” A avut loc, in final, o defilare prin Piata Unirii, in jurul statuii lui Al. I. Cuza. La intoarcerea in camine ii asteptau securistii deghizati in miliieni si ii listau, urmain ca, a doua zi, decacanii si alti prorectii sa-i cheme pe cei listati, sa-i urecheasca si ameninte cu exmatricularea, chemindu-le si parintii la interviuri muschiuloase. Printre cei mai zelosi, decanul Alexandru Andriescu de la Filologie/Litera, si, speriata ca de bombe, prorectorita Elena Puha, secretare PCR pe Universitatea Cuzana. Meritul lui Liviu Antonesei fu ca, de permanenta la Caminele Puskin/Maiiorescu, avea sa noteze, din registrul de procese verbale, toate mesajele schimate in zile cu pricina intre rectorat si directorii eductivi di
Martorul Invizibil
noiembrie 15, 2013
@El Condor Pasa
Da, Liviu Antonesei a copiat din registrul de procese verbale mesajele schimbate intre rectul Viorel Barbu, ( actualul gagademician, responsabilul cu taierea caldurii), prorecti si directorii educativi ai caminelor studentine, ceva mai tirziu, cred ca in 1988, si le-a transmis, prin Dan Petrescu, pe filierele acestuia, Europei Libere, unde au fost citite si comentate cu talent, la un an dupa evenimente, de Emil Hurezeanu.
PS. Profesorii au fost si ei chemati in Aula Magna, unde au fost besteliti de prim-secretarul judetean de atunci, in prezenta lui Constantin Ciurlau, seful Securitatii, si a rectorului Viorel Barbu, ud in izmene, ce isi exprima convingerea ca studentii buni + foarte buni nu se aglutinasera cu derbedeii si ”golanii” manifestanti prin oras.
Din fericire, evenimentele de la Brasov 1987 au suscitat multe lucrari de referinta, gratie domnilor Vasile Gogea si Marius Oprea (intre altii). A TOUT SEIGNEUR, TOU HONNEUR!
Din nefericire, nimic de acest gen nu va fi fost intreprins pentru evenimentele, ceva mai marunte, e adevarat, ce se vor fi petrecut la Iasi in februarie 1987. Era si greu, din varii motive. Rector al Universitatii Cuzane era ales, in 1990, Ignat, cumnatul fostului rector Viorel Barbu, iar decanimea ameninta discret cu represalii pe profesorii ce ar
Martorul Inaudibil
noiembrie 15, 2013
@Martorul Invizibil
A mai dat seama despre manifestatia studenteasca din februarie, in vara lui 1987, Dan Petrescu, sub pseudonimul Ion Sebelius, in NOVELLE ALTERNATIVE, revista franceza unde erau activi Mihnea Berindei si fata doamnei Cornea, Ariadna Combes.
Dupa 1989, participantii la demonstratie vazind cum se implementeasza principiul ”La vremuri noi, tot noi”, au devenit, din acest motiv, foarte putin vocali, mai mult silentiosi, avind si amintirea anchetelor decanalo-securiste la care fusesera supusi, iar profii care aveau ceva de spus in cestiunea respectiva fost-au ei imblinziti cu cite o vila universitara pe daiboj (precum ilustrul Al.Cal., ajuns prorect responsabil cu tunsul oualor si ascutirea
ovasului, dar promt in a chema la ordine si a ameninta cu desfacerea contractului pe colegii sai mai guralivi, gen profesorii Petru Ursache sau Mihai Dragan, singur Magistrul Cajvaneu, didact marginal si patafizic, avind curagiul de a le plasa flegme stradale bine tintite, cu martori, si lui si rectului Viorel Barbu. C-asa ierea p-atunci.)
Wild Carpathian
noiembrie 15, 2013
@Vasile Gogea
Ce impresie v-a facut atunci, in 1987, juna Alexandra Lavastine, reporterita trimisa de EVENEMENT DU JEUDI? (Intrebarea mi-a fost sugerata, cu oarece ani in urma, de doamna Adina Keneres si, iata, ii dau curs… destul de tirziu, insa la moment aniversar.)
Condorul
noiembrie 15, 2013
@All
Scuze pentru prea multele greseli de cules din interventia precednta! Graba a strigat treaba, dar nu total, cred.
Anca Marin Butnarescu
noiembrie 16, 2013
O zi intr-adevar memorabila!
vasilegogea
noiembrie 16, 2013
@Wild Carpathian
Nici astăzi nu înţeleg prea bine de unde avea atîta curaj! Îmi amintesc cum, cel pe care îl însoţea (şi ca translator, ea ştiind limba română, fiind originară după unul din părinţi de prin părţile Banatului, dacă nu cumva chiar din Timişoara), le grand reporter Michel Labro (mai prudent , întrucît mai trecut prin „misiuni” în „zone fierbinţi”), construise un întreg plan de deplasare din Poiana Braşov (unde erau cazaţi ca turişti, veniţi la schi), pe jos, pe drumul vechi şi apoi prin Braşov, pentru a pierde orice „urmă”. Şi bine a făcut!
Merită, amîndoi, recunoştinţa braşovenilor pentru ceea ce au făcut atunci! Reportajul lor, memorat într-o noapte, la mine acasă, a avut un efect asupra autorităţilor şi un ecou extraordinar printre braşoveni, el fiind citit şi comentat în două emisiuni speciale de Monica Lovinescu, la Europa liberă.
Condorul din Valea Bacului
noiembrie 16, 2013
@Vasile Gogea
Eu am, de Philippe Labro, albumul cu fotografii istorice din 1968: LES BARRICADES DE MAI, o raritate bibliografica in momentul de fata, si ma intreb daca o fi vreo relatie, fie si de rudenie, intre Philippe, reporterul de la Agentia Gamma, si Michel al D-Voastra. Am sa intreprind cercetari pe tema asta. Nu de alta dar… reporterii care au reusit sa ia interviu lui Dan Petrescu, in 1988,, erau tot de la Agentia Gamma. Descinsesera la Hotelul Traian din Iasi. Interviul, plasindu-l imediat iubitei poloneze a lectorului francez Thomas Bazin, avea sa fie salvat si trimis, pe cai secrete, la televizia franceza, unde s-a celebrizat de ziua Ceausescului. Doar ca ei nu s-au astimparat. A doua zi s-au dus sa filmeze cu camera ascunsa atmosfera dintr-un spital neincalzit, au luat citeva interviuri A VISAGE COUVERT inclusiv la lectoratul francez. Urmarea: find urmariti pas cu pas, i-or arestatara, interogatara fara succes si le-or confiscatara aparatura sofisticata. De aici ca Sandrine Lavastine, la Brasov, s-a dscurcat mult mai bine. Mai putin bine avea sa se comporte, la virsta adulta, cu Eliade, Cioran + Ionescu. Nimeni nu-i, HELAS, perfect. Atunci, la junete, in 1987,fost-a ea totusi perfecta si pentru asta o iubim. Restul e literatura de gradul doi.
Iancu Motu
noiembrie 16, 2013
Ma alatur tuturor celor de mai sus in indemnul de a da drumul spre publicul romanesc la tot! Am intervenit ceva mai tarziu din motive ce pot fi considerate scuzabile. Au dreptate. Aceasta este adevarata istorie! Documentul si participarea directa. Viata cotidiana, asa cum este ea, cu bunele si, din pacate mai adesea, cu cele rele. Viata celor multi ( care nu mai vor sa fie si prosti)nu cea din spatele unor cabinete cu usi ferecate. Ce mai incoace si incolo, trebuie sa te mai indarjesti odata si …. se poate face.
vasilegogea
noiembrie 16, 2013
@Condorul din Valea Bacului
Nu ştiu (de fapt, nu cred) să fie vreo relaţie de rudenie între Michel şi Philippe Labro. Jurnalişti, altfel, amîndoi de notorietate.
Albumul lui Phillipe (pe care l-am avut şi eu în mîini), alături de „broşura” lui R.Aron „La Revolution introuvable” sunt cărţi de referinţă atunci cînd vorbim despre mai 1968 la Paris.
Da, nimeni nu-i perfect, şi nici noi nu simţim prea bine, nu-i aşa!?
vasilegogea
noiembrie 16, 2013
@Iancu Motu
Cred ca momentul sa amintesc citeva carti meritorii dedicate revoltei de la 15 noiembrie 1987, in primul rind cele scrise chiar de participanti care au devenit, dupa 1990, lideri ai „asociatiei” si ai „miscarii” create de „novembristi”: Gavril Filichi, „Ziua a cincisprezecea”; Mircea Sevaciuc, „15 Noiembrie 1987. Ziua demnitatii”; Mihai Arsene, „Un tablou urias arde” si „Dosar Brasov 15 noiembrie 1987”; Marius Oprea, Stejarel Olaru, „Ziua care nu se uita.15 noiembrie 1987, Brasov”; sau volumul de marturii si documente editat chiar de Asociatia 15 Noiembrie, „Eroi pentru Romania”.
La care se pot adauga citeva teze de master sau alte lucrari stiintifice realizate de studenti, cercetatori si istorici foarte tineri, printre altele, la Scoala de vara de la Sighet, in cadrul Memorialului.
Gheorghe Campeanu
noiembrie 16, 2013
@ Vasile Gogea @ Albatros cum Faucon Montagnard
Va multumesc si pentru extrem de interesantele lamuriri de decor si scenografie. Ignoranta mea este acum ceva mai putin vasta.
Catalin Bia
noiembrie 16, 2013
Frumoasă enumerarea cărţilor şi a lucrărilor dar lipseşte cartea semnată de Vasile Gogea .
vasilegogea
noiembrie 16, 2013
@Catalin Bia
…sau, cea semnată de… Cătălin Bia?
Dar, nu-i timpul trecut încă, dragă Cătălin!
Dezideriu Dudas
noiembrie 17, 2013
@ vasilegogea
@ Catalin Bia
Citisem cu atentie toate comentariile de mai sus si nu aparea numele lui Catalin Bia….Prima data a postat fratele sau, pe materialul ce a urmat insa si cu alt subiect ! Ulterior, supriza, chiar Catalin Bia !
Pregatisem un comentariu mai amplu ( de pe pozitia mea de fost student brasovean in acele zile, Catalin Bia fiind atunci “vocea noastra”… ), dar ma feream ca prea marea mea energie ( “urieseasca” cum ar spune Liviu Antonesei, desi nici a lui nu ar putea fi “pitica” citind mai sus…) sa nu fie folosita de “destepti”…si sa fim considerati un fel de “Secta a invinsilor”….Comentariul mai amplu, nefinalizat, il transmit acum, pe email, direct, d-lor Vasile Gogea si Catalin Bia.
Pentru “public” ( inclusive, pentru cel “destept”…) scriu acum, ref. la “cartile semnate” Vasile Gogea si Catalin Bia
Draga Vasile,
Draga Catalin,
Mi-e dor de o istorie semnata de voi ! M-am saturat de istoria semnata de altii in fals in numele vostru ! Lasati cartile ! “Politologu’ transoceanic” si la numarul cartilor si mai ales la cel al “”vorbelor”, nu va fi niciodata depasit ! “ Piata” ar “cere” doar scrierile lui…De ce ? Ei de ce, “DE AIA “…, ar spune Paul Goma , formulare care a prins contur la marele roman dupa arderea cartii sale “Cutremurul oamenilor” ….De cine ? Ei, de cine….
Cu prietenie,
Dezideriu
P.S. : “Deconspir” totusi din acel comentariu un detaliu si-l proiectez mai departe. Voi lua legatura cu d-nul Florin Postolachi, pe care l-am invitat la acea intalnire din anul 2006 cu fostii colegi de facultate de la Brasov pentru salvarea “Tractorul”, “Rulmentul “…si ce mai urma…D-nul Postolachi nu a putut participa atunci….
vasilegogea
noiembrie 17, 2013
@Dezideriu Dudas
Numele lui Catalin Bia este continut in documentarul adunat de mine aici, pe blog (si nu numai). Catalin nu e obligat, de nimeni si de nimic, ca in fiecare an, la 15 noiembrie, „sa vorbeasca”! E important sa stim ca el traieste (frumos, impreuna cu minunata sa so’ie si exceptionalii sai copii) si, intr-un eventual moment de „nevoie”, te poti baza pe gestul, atitudinea si fapta lui. Mie, cel putin, imi e de ajuns atit.
Am mai spus acest lucru: cred ca istoria trebuie scrisa de istorici. Neimplicati nici emotional, nici politic, nici presati de „exigentele” promovarii academice. Si cred ca avem asemenea istorici.
In ce il priveste pe d-l Postolachi, acesta a fost citiva ani foarte ocupat, cit a fost deputat in Parlamentul Romaniei. Nu stiu acum in ce activitati de „salvare” e angajat, dar n-am auzit nimic din partea domniei sale legat de ceea ce presa numeste „rusinea care apasa pe Brasov”! „Apeluri” in stil (desigur, degradat) liicean, crosuri, declaratii abstracte sau simbolice…
E greu, dar trebuie sa ai taria sa recunosti cind rolul tau in istorie (istoria mare sau istoria mica, locala) s-a sfirsit si sa iesi decent din scena.
Din pacate, „scena” politica romaneasca aproape se „prabuseste” sub greutatea celor care nu mai vor sa se dea jos de pe ea, desi nu mai au nici o „replica” de spus!
Va multumesc pentru vizita si pentru tandra „provocare”!
Dezideriu Dudas
noiembrie 17, 2013
Nu mi-era ca Bia Catalin ( am schimbat prenumele cu numele sa nu iasa ceva ca in viata publica romaneasca… ) sa se fi simtit obligat ! Mi-era sa nu fi simtit ca aceste evocari sunt inutile ! Ma bucur ca m-am inselat !
Florin Postolachi nu a ramas presedintele “Asociatiei Decembrie 1987 Brasov” ? Ca a fost in Parlament si nu a facut nimic relevant, macar in memoria istoriei pe care o reprezinta, avem exemple nenumarate…Intr-o noua abordare, cred ca ar trebui sa folosim parghiile pe care “societatea civilizata” a incercat sa ni le transmita, dar numai cat i-a fost ei de folos….Ref. la importanta pe care ei o acorda ONG-urilor, in continuare cred ca trebuie sa ne miscam (si) noi, si chiar nu pot sa fiu si la Brasov sa incerc sa schimb conducerea Asociatiei…, daca este cazul….Am vorbit insa acum cativa ani de cateva ori cu d-nul Florin Postolachi la telefon si nu cred ca e cazul ! Pur si simplu cred ca nu a putut “sa si centreze si sa dea si cu capul”…Noi, ca fosti fotbalisti, poate inventam un procedeu … Chiar daca “jucam” pe terenuri diferite, dar atat de apropiate….Noi care incercam sa scriem istorie si nu ne ies decat caricaturi ( dupa 23 de ani de” management superior capitalist” am ramas fara economie si inca nu ne potolim…) iar dvs. , alaturi de alti prieteni, mai modest(i), doriti doar sa nu uitam istoria adevarata, dar va ies adevarate razboaie pe care le (mai) si castigati, atat timp cat ceilalti nu lasa sa treaca nimic ca nu cumva sa ne deplasam de la “locurilii noastre” !
Cu pretuire,
D.D.
Catalin Bia
noiembrie 17, 2013
Am scris un ,,rezumat” publicat în revista Memoria ( în format scris şi în pagina web). Dar vorba gazdei noastre : timpul nu e trecut iar din poveste mai este .
Revin la postarea Condorului din Cajvana .
Despre manifestaţia studenţilor ieşeni din primăvara lui 1987 am ştiut din vara acelui an dar nu găsesc o relatare sau un studiu detaliat .
Nu sunt cunoscute acum nici greva de la mina Parva (Bistriţa Năsăud) sau revolta de la Sălişte (Maramureş) din anii 1988-1989 .
Aşteptăm cercetătorii vizibili şi audibili . Dinspre mediul,,academic” slabe speranţe.
Culai
noiembrie 18, 2013
Vă sunt îndatorat pentru Istoria adevărată, crudă, cruntă din istorisirile de mai sus.
Consider că 1987 a fost 1907 al flămînzilor şi obidiţilor din INUTILA RSR. Că nu s-a ridicat la cotele mediatice ale lui 1989, eu gîndesc: pentru că atunci Nu a fost intervenţie străină de nici un fel, nici grupuri de interese care să-şi mobilizeze forţele violente pentru lovitura de stat DECAPITARĂ. Se clama, imperios, numai Dreptul la Demnitate şi Viaţă decentă al poporului, Întregului!
Ai spune (arhivele desecretizate ale păliturilor SUCCESIVE dintre 1989-1994 ar sancţiona această supoziţie, bănuială) că vreme de 3 ani nomenclatura ceauşină, plus divizioanele de aserviţi (de la şoferi şi frizeri, la ghinărarii de aparat) s-a pregătit metodic să devină una… capitalist-profitoare.
Mă întemeiez pe faptele doveditoare a ce-au fost şi ce au ajuns 95% din pomenita nomenklatură-lătură şi încă cele vreo 3 milioane de votanţi cu care se manevrează măsluitor pretins-democratice alegeri.
Iată, de ce eu nu mă mai prezint la nici o formă de votare, sau referendare politică: să nu fiu al 3mil-unulea fraier care – cu votul meu inutil – să le cresc lor „participarea” procentuală şi validez frauda.
Şi mai visez ca măcar la O alegere, fie şi de primar comunal, nici un sătean cinstit şi drept să nu se prezinte la vot!!!
Abia Atunci s-ar vedea Cît de puţini sunt de fapt cei care se aleg doar ei între ei, în totalul dispreţ al „poporului stupid”.