Evocare Dumitru Stăniloae (16 noiembrie 1903 – 5 octombrie 1993) la Bistriţa

Posted on noiembrie 16, 2013

5



Conferinţele de la „Arcade”:

Dumitru Stăniloae  – „ O viaţă ca Teologie”

                  Galeriile „Arcade-24” din Bistriţa vor găzdui marţi 19 noiembrie, de la ora 18.00, două conferinţe dedicate dedicate pr. acad. prof. dr. Dumitru Stăniloae, la împlinirea a o sută zece ani de la naştere. Costion Nicolescu va rosti conferinţa Dumitru Stăniloae-„O viață ca Teologie” şi preotul Marc-Antoine Costa de Beauregard „Duhul Sfânt în Teologie”.  Amintim că Marc-Antoine Costa de Beauregard este preotul ortodox francez care a realizat “Mica dogmatică vorbită”, prin interviul în limba franceză cu părintele Dumitru Stăniloae..
Evenimetul  va fi moderat de criticul de artă Mircea Oliv.

(Conform cotidianul Mesagerul de Bistriţa: http://www.mesagerul.ro/2013/11/15/conferin-ele-de-la-arcade-dumitru-staniloae-o-viata-ca-teologie.)

DUMITRU  STĂNILOAE:

d staniloaie

           „…prin sinteza în care diferitele influenţe intră în spiritul românesc, acesta este chemat să reprezinte şi un fel de punte între ele. Dacă în primele secole ale existenţei sale poporul român a fost o punte între romanitate, între daco-traci şi între spiritualitatea creştină bizantină, iar mai tîrziu între romanitate, spiritualitatea bizantină, slavi şi popoarele germanice din Apus, apoi, din secolul XIX, între spiritualitatea bizantină moştenită şi cultura franco-germană, acum se deschid perspectivele unei intermedieri pe o scară mondială. Spiritualitatea sa traco-romano-bizantină e chemată să intermedieze între cultura occidentalo-americană, cu tendinţa ei de distincţie, de definire, de lipsă de entuziasm etic şi uman, dar prin aceasta ajunsă la un moment de epuizare spirituală, şi între culturile afro-asiatice, încrezătoare în străfundurile indefinite ale realităţii, însufleţite de un mare elan vital, care-şi iau forţa din ideea identificării omului cu toate. Numai spiritualitatea aceasta cu caracter de punte proprie Europei de Est, cu deosebire poporului nostru, poate indica drumul clar şi fecund în acelaşi timp al unei umanităţi personalizate şi plină de elanul comuniunii. Spiritualitatea noastră poate da Occidentului forţa, iar Orientului claritatea unui adevărat umanism care să se folosească şi de luciditatea Occidentului şi de elanul generos şi inepuizabil al Orientului.”

(Fragment citat din Reflexiuni asupra poporului român)

Posted in: Anamnesis