O carte document: „Liberali clujeni. Destine în Marea Istorie” – de Ioan Ciupea şi Virgiliu Ţârău

Posted on decembrie 1, 2013

3



Liste ale istoriei, salutare pentru prezent

Liberali_clujeni-destine_in_Marea_Istorie-vol2_Ciupea-Tarau

          A trecut ceva timp de la apariţia unei voluminoase şi valoroase lucrări de istorie contemporană şi referinţele la aceasta, care să semnaleze o receptare pe măsura interesului prezumat dar şi al valorii ei certe, sunt puţine. Aproape inexistente. Am în vedere consistenta lucrare, de aproape o mie de pagini, distribuite simetric în două volume, semnată de istoricii Ioan Ciupea şi Virgiliu Ţârău şi consacrată reconstituirii „listelor” liberalilor clujeni, a „destinelor” acestora „în Marea Istorie”. Lucrarea a apărut în 2009, la Editura MEGA din Cluj-Napoca, sub egida Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, în seria Bibliotheca Mvsei Napocensis, vol. XXXI şi are chiar acest titlu: Liberali clujeni. Destine în Marea Istorie. O istorie documentară a organizaţiei liberale din judeţul Cluj, 1920-1948.
          Cei doi istorici-cercetători, deşi din generaţii diferite, nu sunt la prima ispravă de acest gen. Experienţa dobîndită în cercetarea arhivelor unor închisori „faimoase”, precum Sighet, Aiud sau Făgăraş, în tandem ori în cadrul unor echipe multi-specializate, s-a materializat în lucrări recuperatoare de biografii, scoatere din anonimat a numeroase victime ale terorii comuniste dar, în acelaşi timp, şi oferind deconstrucţia analitică a „anatomiei” şi „fiziologiei” sistemului represiv din România în anii stalinismului. Morţii Penitenciarului Aiud. 1945-1965, (în Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca), sau contribuţiile însumate în volumele apărute în Biblioteca Sighet, sub egida Fundaţiei Academia Civică, sunt doar două exemple posibile. Experinţa îndelungată de cercetător la Muzeul de Istorie al Transilvaniei (şi de muzeograf, o vreme, mai în tinereţe, la Muzeul Ţării Făgăraşului şi al Cetăţii din acelaşi oraş) a d-lui Ioan Ciupea s-a întîlnit fericit cu energia mai tînărului conferenţiar de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, dr. Virgiliu Ţârău.
          Studiul la care ne referim acum, acoperind aproape o jumătate de secol, are în atenţie, conform declaraţiei de intenţii a autorilor din prefaţă: „etape distincte din existenţa PNL: relaţia dintre vechiul partid şi cel nou, construit după unirea din 1918; raportul dintre structurile centrale şi cele locale sau regionale ale partidului; felul în care a evoluat la nivel organizatoric, cum şi-a recrutat cadrele şi membrii; creşterea şi descreşterea partidului în perioadele de guvernare şi opoziţie; soarta aderenţilor săi atunci cînd organizaţia liberală a încetat a mai exista legal (1938-1944; 1948 – şi pînă în anii 1960) (s.m. V.G.).
          Dacă primele teme vizate de autori par a interesa mai ales pe militanţii liberali de azi, şi chiar ar fi recomandabile liderilor acestora, ultima dintre ele este, însă, de interes general. Ea pune în lumina documentată a istoriei destinele a mii de oameni, aici din judeţul Cluj (în cuprinderea pe care o avea în perioada interbelică, adică Someş, Cluj şi Turda), care acompaniază dramatic, adesea tragic „viclenia” unei istorii cel puţin neprietenoase cu destinul României. Fără îndoială, situaţia nu a fost alta nici în restul ţării, astfel că cercetarea celor doi istorici are şi o valoare de model, multiplicabil la scara întregii ţări.
          Lăsînd de o parte, acum, capitolele dedicate istoriei propriu-zise a Partidului Naţional Liberal, voi sublinia importanţa listelor pe care cele două volume le conţin, liste care, singure – în întregul lor şi în fiecare nume propriu individual reţinut – pot oferi substanţă pentru dezvoltări şi interpretări excepţionale. Astfel, primul volum, în cele trei anexe ataşate (însumînd peste o sută de pagini) ne oferă: 1.componenţa nominală, pentru perioada studiată, a organelor de conducere în teritoriu ca şi de reprezentare în structurile centrale ale tuturor organizaţiilor liberale, precum şi rezultatele obţinute în alegerile locale sau parlamentare; 2. indexul nominal al tuturor membrilor partidului liberal din cele trei regiuni administrative indexate (Cluj, Someş şi Turda). Un total (impresionant) de 3049 de membri activi, cotizanţi! (Aflăm, tot aici, că pentru judeţul Braşov, referinţă explicabilă prin originea profesorului Lapedatu, au putut fi „recenzaţi” 4607 membri, din care 753 numai în oraşul Braşov.) Sunt cifre importante: la „ora” cînd Partidul Comunist din România prelua puterea politică în ţară, acesta nu număra nici o mie de membri la scara întregii ţări, ba, chiar, şi cu cei din afara graniţelor! Cum ar fi putut cîştiga alegerile din 1946 altfel decît prin fraudă brutală? Din aceşti 3049, sunt identificaţi, cu specificarea anilor de puşcărie, deportare, muncă silnică, 271 de liberali (dar lista e, încă, incompletă), oameni care au devenit victime ale represiunii comuniste pentru ideile şi valorile în care credeau. Adăugaţi la aceştia şi pe ţărănişti, social democraţi ori membrii altor formaţiuni politice ne- sau anti-comuniste şi veţi avea conturate, şi prin acest exerciţiu, adevăratele dimensiuni ale represiunii de tip stalinist din acei ani.
          Al doilea volum, întemeiat pe credinţa autorilor (şi a noastră, aş adăuga) că „Omul este acela care exemplifică, prin multitudinea de situaţii particulare, caracteristicile timpului şi locului” în care „biografia se intersectează cu istoria”, este o colecţie de „medalioane” bio-bibliografice, ordonate alfabetic, privind activitatea politică (dar nu numai) a peste 600 (şase sute!) de liberali, de la mari personalităţi precum academicianul Alexandru Lapedatu, pînă la agricultorul Ioan I. Crişan, din Vălenii de Arieş, care a suportat 60 de luni regimul coloniilor de muncă. O excepţională galerie de caractere, moralmente egale în faţa istoriei.
          O lucrare, aşadar, şi exemplară, şi necesară, avînd meritul de a contribui la reconstituirea memoriei sănătoase a unei societăţi care pare să sufere tot mai grav de o amnezie sinucigaşă.

(Text scris pentru revista Confesiuni, nr.11/2013)

La multi ani de 1 Decembrie

Posted in: Anamnesis, Ex libris