Sărbătoare a culturii şi exerciţiu de memorie la Runcu Salvei – Bistriţa-Năsăud

Posted on Decembrie 4, 2013

1



afis

Dragi prieteni,

         Vă invităm la o serie de evenimente culturale importante pentru comunitatea din Runcu Salvei şi de interes pentru iubitorii acestei localităţi.

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Primăria şi Consiliul Local al comunei Runcu Salvei şi Editura Eikon din Cluj-Napoca organizează:

Lansarea volumului

FABRICAT ÎN RUNCU SALVEI. ASPECTE MONOGRAFICE, avându-i coordonatori pe Vasile Lechințan, Adrian Onofreiu și Mircea Prahase

Inaugurarea Bibliotecii Comunale Runcu Salvei

Decernarea Premiului de la Runc „Spirit, Tradiţie, Cultură”

Lectură publică a poeţilor de la Runc

Concert de muzică tradiţională: Lenuţa şi Teodora Purja, Nucu Pandrea, Taraful din Sângeorz-Băi, Fraţii Florea

Manifestările vor avea loc duminică, 8 decembrie 2013, începând cu ora 13.00, la Căminul Cultural Runcu Salvei.

Vă aşteptăm cu drag!

Vasile George Dâncu

Editura Eikon

coperta

O nouă monografie de sat românesc transilvan îmbogăţeşte imaginea sufletului nostru comun, dând măsura unei naţiuni care, în ciuda răului care a măcinat-o mereu, nu a vrut să moară. Abia când ne vom învrednici să avem icoanele scrise ale tuturor satelor noastre, vom putea scrie întreaga istorie românească, în deplină cunoştinţă de cauză, fără părtinire, fără sincope, cu seninătatea proprie demnităţii omeneşti.
     Satul Runc este atestat documentar abia în secolul al XVI-lea – din câte se pare (spunem asta, fiindcă nu ne cunoaştem toate sursele şi nici nu avem acces liber la ele) – dar, prin rezonanţa latinească a numelui (runcus înseamnă curătură), oamenii lui vin sigur din epoca romană, revărsaţi extra provinciam, luptători pentru viaţă şi porniţi să „cureţe” locurile de pustiu şi de nemuncă. […] Autorii cărţii, unii dintre ei fii ai satului, născuţi pe văile din vecinătate ori adoptaţi de sat, s-au aplecat asupra cadrului natural (locurilor) mai întâi, asupra demografiei (adică a oamenilor care se înfrăţesc cu locurile), au reconstituit trecutul, au creionat personalitatea „haiducului” Grigore Boşotă, au analizat regimul proprietăţii şi economia, s-au împărtăşit din valorile credinţei, au preamărit şcoala şi educaţia, au cinstit vorba şi numele de oameni şi locuri, au dat glas tradiţiilor şi obiceiurilor, au conturat figuri de oameni mari, precum un opincar, un ceteraş, un poştaş sfătos, au renăscut creaţia literară locală, au explicat comunitatea vie şi i-au trecut în dicţionar pe cei născuţi acolo şi duşi în lume, pe cei reveniţi cu sfială, pe cei veniţi, pe cei rămaşi… Rolul îndrumătorilor echipei celei mari – Vasile Lechinţan, Adrian Onofreiu şi Mircea Prahase – nu a fost unul simplu sau formal, pentru că ce poate fi mai greu decât să determini vocile disparate să intre în armonie şi să nască o simfonie? Unii dintre autori sunt cărturari autentici, intelectuali de vază şi profesori universitari, alţii sunt cunoscuţi mai mult pe plan local sau sunt educatori aproape anonimi ai copiilor, dar cât de mari şi de egali sunt cu toţii întru dragostea lor pentru sat, pentru lumea lui perenă, pentru ţară, din care provine termenul „ţăran”! Cu toţii merită deopotrivă lauda noastră.”

Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop,
membru al Academiei Române

Anunțuri