LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE
Voci în vacarm. Un dialog cu Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca este un volum publicat de curînd de Vasile Gogea (la Editura EIKON, în 2013, cu o postfaţă de Liviu Antonesei). Convorbirea transcrisă aici a avut loc la Bucureşti, în aprilie 1990. Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca: doi oameni care, decenii în şir, au fost, pentru milioane de români, voci ale unei conştiinţe rănite. Sau, altfel spus, au fost o portavoce a speranţelor românilor. Dialogul se poartă pe teme politice, intelectuale, etice. Sîntem imediat după 1989, după căderea regimului Ceauşescu, atunci cînd lumea românească încerca să-şi regăsească forţa de a privi spre viitor. Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca nu se dezmint nici de această dată. Da, democraţia este posibilă, da, adevărul există, da, e posibilă o nouă geografie morală, despre minciună şi vinovăţie trebuie spus totul, da, avem nevoie de Caragiale, dar şi de Havel şi Michnick, de repere morale, de un proces al comunismului. Comunismul nu moare, se transformă. Ca şi aşa-zisul „om nou“. Să nu cedăm în faţa Răului! – ne îndemnau cei doi (şi cu intervievatorul trei). Era încă vremea speranţelor. Sîntem în 2014. Tot ceea ce afirmau cei trei rămîne în continuare un deziderat. Pînă cînd? Nu ştiu.
______________________________
(Cristina Manole, în Observator cultural, nr. 709/07.02.2014, http://www.observatorcultural.ro/LECTURI-IN-VREMURI-DE-AUSTERITATE.-Suflet-romanesc*articleID_29773-articles_details.html .)
Gogea's Blog 
Dan Dănilă
februarie 9, 2014
O carte necesară… nu știu însă ce a înțeles Liviu Antonesei din mesajul celor doi exilați, devreme ce a ajutat USLul să ajungă la putere și a lovit cu bună știință în valori europene și democratice, semnând acel apel hilar către Bruxelles și descotorosindu-se de mulți prieteni trăitori în lumea liberă fiindcă-i spuneau adevărul în față… etc. etc… sunt sătul de cameleoni și oportuniști !
ozndebrasov
februarie 9, 2014
nimic nou în junglă,s-a schimbat numai culoarea la indicatoare;direcția își păstrează sensul,fără sens,iar noi zice-se să mai stăm!că trebuie să ne mai hodinim conformismul de a ne face că îi credem că nu sunt hiene, ci câini de rasă atent și câinos selecționați din buncăre, nu de pe nobilul Maidan universal, dar veșnic perdant!!!
news! mama lui Gavroche e gravidă în luna 9
vasilegogea
februarie 9, 2014
@Dan Dănilă
Apoi, dragă poete, dă-mi voie să-ţi spun că ai greşit profund (ori ai fost neinspirat) în „judecata” d-tale privitoare la Liviu Antonesei! Cred că dacă ar putea, cei doi – Monica şi Virgil – ar dezavua chiar ei această apreciere. Cred că sunt puţini intelectualii cu atitudine în cetate care să fie mai profund, în idei şi in actu, europeni decît Liviu Antonesei. Cu siguranţă, „cameleoni şi oportunişti” trebuie căutaţi în altă parte! Cu asemenea „percepţii” nu L.A. se „descotoreseşte” de „prieteni trăitori în lumea liberă” (pînă una alta, şi România aşa cum e ea, face parte din „lumea liberă”!), ci aceştia se „înstrăinează”…
Dan Dănilă
februarie 9, 2014
Dacă a fi pro-european și democrat înseamnă a sprijini USLul și a da în Băsescu, atunci, da, Antonesei e unul… pe mine însă pur și simplu m-a linșat, ajutat de câțiva aplaudaci, pe blogul lui, fiindcă trăiesc în Germania și sunt „omul lui Merkel”, deci habar nu am de democrație după 24 de ani trăiți în vest… nu vin cu citate ca să nu-l fac complet de râs… știu foarte bine ce spun, nu vorbesc aiurea, e frumos din partea ta că îi iei apărarea, dar scripta manent… culmea, înainte de asta eram prieteni dar am fost umilit și bălăcărit ca la gura cortului fiind considerat băsist… dixit !
vasilegogea
februarie 9, 2014
@Dan Dănilă
Nu ştiu care sunt „supărările” domniei tale cauzate de posibile „ciocniri” pe blogul lui L.A. Dar ştiu bine că acesta cunoaşte nu numai ce este cu adevărat democraţia, dar şi ce nu este ea, nu doar de 24 de ani! E adevărat, L.A. a făcut politică „angajată”, aşa cum îi place (şi are tot temeiul pentru asta) să spună şi „în ilegalitate”, şi în „legalitate”, şi „la putere”, şi „în opoziţie”. Experienţa aceasta l-a condus la asumarea, de ceva timp, a unei poziţii independente şi critice, dar nu unilaterale, deci nu într-o singură direcţie. Susţine sau critică idei sau persoane care se află la un moment dat în situaţii impersonale (publice), dar nu se poate afirma că e un „fan” mai „temperamental” al vreunei grupări, ori un „duşman” al altor „fani”.
Vreau să cred că doar sensibilitatea (eventual rănită) a poetului e cea care se exprimă aici, însă, din păcate, în limbajul… peluzei politice!
Dan Dănilă
februarie 9, 2014
Regret, dar nu pot să scriu un poem despre felul josnic în care am fost tratat în vara lui 2012, pe blogul lui L. A. Limbajul pe care îl folosesc este foarte adecvat… e clar că atunci el a fost de partea greșită a baricadei și odată cu el cam prea mulți intelectuali de frunte… de aceea și din multe alte motive nu am nevoie de lectii de democrație… de fapt în România nu există o democrație adevărată și situația se degradează permanent…
ozndebrasov
februarie 10, 2014
un pifan ca mine în ale democrației a constat deunăzi,la Kiev, că se scriu în continuare democrații minore pentru popoare majore și că se poartă,colo mai sus, democrații majore cu eforturi (materiale) minore,noi avem expierența asta de la romani încoace, care e drept că au adus și vărsat sânge pentru integrarea de limbă,ce altceva?,dar între timp s-au democratizat ei, cu pâine de aur dac un an ”senza limite” de ”pane e circense” iar noi acrobații la zi și capetele de pe afișul ”ce este globalizarea și cum se mînâncă ea” facem salturi mortale fără a avea riscul ca mâine să nu mai urmeze un nou salt mortal, un nou acrobat, care să nu se poată prinde de democrația majoră numai pentru că nu are lecțiile de uzanță la zi, în limbă de Bruxelles,dar se sugerează o aliniere și urmează ca în curând EU(RO) să definitiveze un salt mortal cu toți acrobații ăștia flămânzi și goi și făr de’adăpost cu linii sau sugestii directoare(!) cum ar fi = cum se mulge igienic oaia mioritică.
Where you are mr. Tepeș doamne? să vezi tu acum ce branduri de țepe de calitate s-au mai inventat și importat,dar nu te speria prea rău,Răule,măria ta!,țeapa e tot țeapă,s-au schimbat numai ambalajul și instrucțiunile de folosire!
Badea Gheo îl întreabă pe Ion;apăi Ioane frate,cum o fi cu democrația aiasta,ce culoare o fi? – apăi măi Gheo văzut-ai tu ce culoare faină de roșu frumos apune cu mărețul soare când te duci să-ți aduci vaca acasă, în bătătură? – văzută dară,dapă-i cum?! – n-o așă-i și lumina și culoarea la democrația noastă,numai că-i bej!
Culai
februarie 10, 2014
Intru tîrziu, fiindcă nu am fost onorat prin eMail cu acest „post”, dar nu-i bai!
Între Poetul Dan Dănilă şi poeţii de talia celor ce între ei se premiază (dar nu ştiu şi cît se citesc între ei, că altele sunt criteriile de premiere: de ex., apartenenţele 80-ist manolesce) simpatia mea e demult tranşată.
Şi sunt mîndru că Dl Dan D. a ajuns ştiut de Gazdă, graţie unuia, Culai!
Din păcate, peste biet Ţara’ceasta …
(Care nu ştiu cît s-o mai numi aşa şi nu altfel, cu poruncă de la păpuşarii străini; între care şi madama care juncuţă zburda-n nudu’gol pe plajele Neptunului’72, fără gînd c-a ajunge ce e, decît după ce Herr Kohll-Kureky i-a murat fain juneţa pe un rest din murii pră-buşiţi ai bălinului)
… Peste biet Ţara noastră şi nu prea, Arbitrariul şi pupinturismul politi-trukc domneşte. Certokratik, mai rău ca-n Belarus ori Ukraina.
Am ieşit şi eu din „falanhamsterul” LivAntului domn, după ce nici de „la faţă” (episodul lansării dlui InemăRea, pentru mine – o experienţă de prunc brătesc-voinescian ajuns moş bătrîn încă nevindecat de credulităţi), nici de pe blogu-i n-am prea noi rezonat. Sigur, regret unii subtili, sublimi comentatori – precum latinista Dacă_nu_nu, ori pe-un fost reporter cu petliţe şi kepi, rezervist cu inima, dar nu cu pensie ca a mea – de la care multe am învăţat! … Dar, văz’că pot îmbătrîni mai liniştit făr’de ei. Şi, mai ales fără de moderatorul ce s-a vădit nu doar mie, în loc de genial floretist, duelgiu cu bastonul şi caţa.
Deşi de multe ori au politizat de părţi tot mai greşite (dar, care partid e drept în ţara lu’papură şi lăcustă?), unii domni, doamne (?) tot nu pricep că ţara noastră se joacă la altă ruletă şi-i întinsă pe alte paturi, bushi, huci… „Partidele” noastre, toate – doar ţaţe şi ţucălari.
PS: Tot respectul meu pentru boţul de aur din „Voci în vacarm”!… Dar/însă recenzenta pesemne-i mioapă. Miniopul nu-i „un volum publicat de curînd”, ci o reeditare!… Cred că e specificat asta-n descrierea CIP…
De e să fim respectuoşi faţă de Exactitate & Adevăr.
vasilegogea
februarie 10, 2014
@Culai
Tot pentru „exactitate”: pe poetul şi traducătorul Dan Dănilă l-am „cunoscut” „graţie” volumelor sale de versuri tipărite de poetul şi editorul Mircea Petean la Cluj, în editura sa „Limes”.
Despre restul – cunoaşteţi care e „poziţia” mea şi nu o părăsesc oricîte „asalturi la baionetă” veţi mai încerca! Cred, însă, că asemenea poetului D.D. vă „luptaţi” cu cine nu trebuie! Apoi, să nu veniţi la mine „răniţi” pentru „oblojire”!
Culai
februarie 10, 2014
La Voi, Paşă, arabul de mine Nima ajunge-va!
Prefer Moartea Lupului.
Ori a Califului.
Ori a mea.
anamariadeleanu
februarie 12, 2014
Bădie Culai,
oare cine crezi că are atîția țechinni să răscumpere atîtea tăceri adunate în trei voci
dar și o moarte?
anamariadeleanu
februarie 12, 2014
am observat ecoul acetor voci și-n paginile amintite,
bucurîndu-ne să le …re-auzim… și as/l/tfel