Invitaţie la Bellu. Nu la cimitir, ci la conac!

Posted on martie 18, 2014

0



 
 

Conacul boierului Bellu din Urlaţi, o bijuterie arhitectonică ascunsă printre dealurile cu vii din Prahova

Aflat la aproximativ 80 de kilometri de Bucureşti, pe dealurile cu vii din zona Urlaţi, Dealu Mare, conacul Bellu ar putea fi ratat dacă nu sunteţi atent la indicatoarele care îi semnalează prezenţa, destul de puţine.

Cel mai uşor îi puteţi da de urmă la intersecţia drumului ce merge spre Urlaţi din DN 1B, Ploieşti – Buzău. Este ascuns pe un deal, într-o frumoasă poieniţă, o mică bijuterie arhitectonică ce răsplăteşte eforturile turiştilor în căutare de altceva. 

De un alb imaculat, renovat complet şi plasat într-un cadru ce-ţi taie răsuflarea, este considerat cel mai frumos conac de secol XIX din Ţara Românească, construit în stil vechi românesc.

646x404

Ceea ce s-a păstrat din conac, acum muzeu, este doar o parte dintr-un complex de clădiri care a înfruntat cele două războaie mondiale şi mai ales teribilele cutremure din 1940, 1977, 1984 şi 1990.

Domeniul Bellu se compunea din „Casa Mare”, conacul propriu zis, o cuhnie, o biserică, acum dispărute, „Casa Mică”, actualul conac, şi ansamblul porţii de intrare. Conacul se completează cu o cramă boierească cu piese cioplite în piatră (linuri, călcătoare) din sec. II-III şi alte utilaje şi vase pentru producerea vinului din cele mai vechi timpuri şi până azi.

La interior, conacul este şi mai fascinant, o îmbinare fastuoasă între influenţele occidentale şi cele orientale în care se păstrează foarte mult din mobilierul original, dar şi fotografii realizate de Alexandru Bellu, boierul căruia i-a aparţinut conacul, cărţi şi obiecte personale, tablouri, candelabre, sfeşnice, statuete, stampe, vase orientale, porţelanuri şi argintărie.

De altfel, după planurile şi fotografiile boierului cu origini macedonene Alexandru Bellu (1850-1921), artist fotograf recunocut, s-a realizat şi restaurarea clădirii, ultima finalizată în 2010.

Deşi ar fi putut să se stabilească la Paris sau ar fi putut să profeseze ca avocat, Alexandru Bellu a preferat să locuiască la Urlaţi, străbătând satele din jur pentru a imortaliza frumoase chipuri de ţărani. Era prieten cu Nicolae Grigorescu şi Theodor Amann, un mare om de cultură, numismat şi colecţionar pasionat. Cimitirul Bellu din Bucureşti a fost numit după baronul Bellu, unul dintre strămoşii boierului Alexandru, după ce acesta a donat primăriei Capitalei un teren, în 1853.

Text de Dana Mihai, în http://adevarul.ro/locale/ploiesti/conacul-boierului-bellu-urlati-bijuterie-arhitectonica-ascunsa-printre-dealurile-vii-prahova-1_51b185a2c7b855ff56689286/index.html .

Pentru a vizita conacul daţi un click aici: CONACUL BELLU (O) . (Aveţi puţintică răbdare! merită!)

Sursa pentru imaginile foto: internet.

Posted in: Anamnesis