Revista „Miku i shqiptarit” (Prietenul albanezului) – la nr. 150!

Posted on Mai 6, 2014

5



 

Prietenul albanezului – 150 de numere

prima_pagina-82

Orice aniversare are, în spiritul ei, şi un sâmbure de tristeţe. O melancolie a timpului care trece irepetabil. Se spune că toate momentele trecutului nu au valoarea unei singure clipe prezente. Şi totuşi, în trecut există clipe de viaţă care au marcat destinul unui om sau al unei opere. Clipe memorabile, de neşters. Aşa cum este seara aceea de noiembrie din anul 2001, în care s-au pus temeliile revistei noastre. De atunci, am fost martorii unor evenimente (n-am să ezit să le numesc) epocale. Centenarul Independenţei Albaniei, apariţia pe harta Europei a statului Kosova, alegeri şi schimbări de guverne la Tirana, inaugurări istorice, activităţi culturale de amploare, apariţii editoriale, spectacole grandioase, expoziţii şi concerte, ei bine, toate acestea au fost aduse în faţa cititorilor noştri cu respect pentru istoria şi prezentul ţării-mamă, Albania. Dacă cineva, vreodată, va vrea să refacă drumul parcurs de ALAR  (Asociaţia Liga Albanezilor din România) în cei 15 ani de existenţă, martorul cel mai fidel şi sursa cea mai credibilă va fi, fără nicio îndoială, „Prietenul albanezului”. Pentru că aici s-a adunat tot ceea ce am realizat în cei 13 ani de când edităm această revistă. Am vrut o publicaţie în care să se regăsească toţi cei care fac parte din comunitate, tineri şi bătrâni, şi toţi prietenii noştri. O revistă care să le vorbească despre patria lor şi despre tradiţiile comunităţii de aici, care să le dezvăluie misterele unei istorii chinuite, să-i facă să iubească literatura ţării-mamă, tradiţiile şi folclorul ei, schimbările care se petrec în Albania de azi. Dacă am reuşit, asta numai ei, cititorii noştri, o pot spune.
Odată cu apariţia celui de-al 150-lea număr al revistei, tot ceea ce ne dorim este, ca şi până acum, să putem fi cutia de rezonanţă a celor ce ne citesc, să putem onora interesul şi curiozitatea lor vizavi de Albania şi albanezi. Şi, desigur, să avem forţa şi inteligenţa de a continua la fel, dacă nu chiar mai bine, munca începută cu 13 ani înainte, într-o seară de noiembrie.

Marius Dobrescu, redactor şef

*

Pentru că în perioada 20-22 mai va avea loc la Cluj-Napoca Festivalul Internaţional Lucian Blaga, am ales acum din bogatul sumar al acestui număr jubiliar un articol dedicat moştenirii poetice blagiene, asumată în limba albaneză:

100 de poeme de Lucian Blaga, la Tirana

1117_rev_pic1

Editura „55” a publicat un volum din lirica blagiană în traducerea lui Luan Topciu. După ce, în luna mai 2013, scriitorul şi traducătorul Luan Topciu a obţinut, la Sebeş, premiul pentru traducerea în limba albaneză a poemelor lui Lucian Blaga, iată că de curând, la Tirana, a văzut lumina tiparului volumul „Lucian Blaga – 100 de poezii” în traducerea aceluiaşi. Cartea a apărut la Editura „55”, condusă de un mare prieten al României, scriitorul şi jurnalistul Fahri Balliu.

Deşi literatura noastră este bine reprezentată în patria lui Ismail Kadare, acesta este un prim contact pe care poetul de la Lancrăm îl are cu cititorii albanezi. Începând cu Eminescu şi Caragiale, şi până la Cezar Ivănescu şi Ana Blandiana, editurile albaneze au tradus masiv din literatura română, atât înainte de 1991, cât şi după această dată. Iar Luan Topciu este, alături de alţi câţiva cunoscători autorizaţi ai celor două literaturi, unul dintre cei mai harnici şi talentaţi traducători ai literaturii române în limba albaneză. În paralel cu apariţia volumului, „Gazeta 55” face, în numărul său din 19 martie a.c., o prezentare laudativă a poetului roman şi a traducătorului său, amintind, printre altele, contextul apariţiei lui Blaga în peisajul poeziei române, ca şi punctele comune ale liricii blagiene cu creaţia unora dintre poeţii albanezi de la mijlocul secolului trecut. Vom reda, în continuare, un pasaj din articolul ziaristului albanez Flori Slatina dedicat apariţiei volumului „Lucian Blaga – 100 de poezii”.

„Cu numai un an în urmă, în mai 2013, la Sebeş şi Lancrăm, în România, în cadrul celei de-a 33-a ediţii a Festivalului internaţional Lucian Blaga, dedicat marelui scriitor şi filozof român, excelentul traducător Luan Topciu a fost onorat cu marele premiu pentru traducerea operei blagiene. La distanţă de un an, Editura „55” aduce în faţa cititorilor o nouă apariţie, volumul acestui maestru al cuvântului românesc, tradus cu migală şi talent de dr. Luan Topciu. „100 de poezii” este ultimul volum dedicat liricii lui Blaga, poetul care are la activ sute de volume, în zeci de limbi ale lumii. Literatura română este reprezentată demn în Albania prin contribuţia traducătorilor noştri talentaţi, care în ultimul secol au adus în faţa cititorilor albanezi nume mari ale acestei literaturi: Caragiale, Eminescu, Creangă, Sadoveanu sş Eftimiu, dar şi mulţi dintre scriitorii contemporani, ca Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana şi Cezar Ivanescu. Blaga este unul dintre ultimii autori aduşi în peisajul literar albanez de Editura „55”, în traducerea lui Topciu. Dar de ce este binevenită apariţia poetului român Lucian Blaga în limba albaneză? Însuşi traducătorul ne dă câteva argumente: „În afară de faptul că un poet îşi are locul în fiecare cultură datorită valorilor universale incontestabile, traducerea în limba albaneză are o încărcătură simbolică. Poetul, filozoful, dramaturgul, diplomatul, marea figură a literaturii române are două linii de legătură cu Albania: una genetică, cealaltă de ordin literar. În primul rând este vorba despre originea mamei poetului, pe care el o va mărturisi în cartea de memorii „Hronicul şi cântecul vârstelor”, unde aminteşte că mama sa provine dintr-o familie de aromâni, pe nume Moga, din Voskopoja, care s-a stabilit în Transilvania. În al doilea rând, în cadrul tentativelor lui de a-şi argumenta teoria despre Orizontul spaţial inconştient, care, după parerea lui, nu este o corespondenţă a peisajului real, ci este ceva mai mult: este corespondenţa unui spirit, în cazul nostru, spune el, orizontul spaţiului mioritic. În argumentaţia lui, el sugerează că acest spaţiu spiritual este Spaţiul matrice, care ramâne ceva ipotetic pentru a fi imaginat şi care poate fi un prag, comun până într-un anumit punct unui grup de popoare, poate popoarele balcanice”.

Apariţia volumului din lirica lui Lucian Blaga la Tirana poate fi considerată un fapt cultural de mare valoare literară şi sentimentală, la care au contribuit, în egală măsură, Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş (director Constantin Salapi, ardelean cu rădăcini korceare), literatul Luan Topciu şi publicistul albanez Fahri Balliu, cel care a concretizat, într-o manieră selectă, lăudabila iniţiativă venită din patria marelui poet. Mai amintim aici traducerea, în urmă cu câţiva ani, a unui volum cu poemele unui alt liric român cu origini albaneze, Cezar Ivănescu, traducere datorată aceluiaşi Luan Topciu.

Mira Skënderi

Citeşte revista Prietenul albanezului aici: http://www.alar.ro/revista.html.

_______________________________

Prietenilor noştri le spunem din toată inima Urime ditelindjen !  (La Mulţi Ani!) şi la multe ediţii minunate ale revistei!

Voi reveni la sumarul acestui număr.

Anunțuri