…salam cu soia
…salam demi-sec de Sighet
…salam săsesc de Timişoara
…salam de Sibiu
…salam vegetal
![salam Collage_thumb[5]](https://vasilegogea.files.wordpress.com/2014/11/salam-collage_thumb5.jpg)
Posted in: Cabaret Voltaire
Cabaret Voltaire (LXI). „Periodizarea” epocii… „carmangeriene” în spaţiul carpato-danubiano-pontic
Posted on noiembrie 23, 2014
Gogea's Blog 
Lia
noiembrie 23, 2014
io declar cu mana pe inima ca nu-mi plac mezelurile… dar daca e sa pap… prefer salamul de sibiu :))
Doru
noiembrie 23, 2014
„Există posibilităţi care se poate şi posibilităţi care nu se poate”, Grigore Zanc …
vasilegogea
noiembrie 23, 2014
@Doru
Din cîte îmi amintesc eu din „folclorul underground” al „iepocii”, replica aceasta ar fi fost a lui Augustin Buzura…
Carnatarul din Plescoi
noiembrie 23, 2014
Daca iesea Plagiatorele presh saptamina trecuat, acum, vai, insusi spatiul s-ar fi numit: oleaca altfel, si anume: CARPTATO-DANUBIANO-PONTAIC
Der Feinschmecker aus Kronstadt
noiembrie 23, 2014
@Lia
Vedeti ca la origine, in turceste, MEZEL trimite la ”dulciuri”, care, ele, nu au cum sa nu va placa nitelus.
PS. Era unul cu prenume de floare ce se declarase la Timisoara, intr-o cuvantare de antzartz, nu alta decat ”carnat berlinez”, Berliner Wurst, ca nu agrea parizerul, ”Pariser Wurst.”. Acuma sta cuminte in banca lui. Si bine face.
Iancu Motu
noiembrie 23, 2014
Si eu declar, tot cu mana pe inima, ca nu e pasare ca porcu’ si nici leguma precum carnea! Acuma problema cu mezelurile e ceva mai complicata si, totodata, mai savuroasa. Consumul de mezeluri e ceva care poate suporta anume critici ( depinde din ce punct de vedere este discutata problema). In general in Europa, pana prin anii 60, raportul populatie urbana-rurala dadea si nivelul productiei si consumului de mezeluri. Dar si aceasta relatie are o anume relativitate. Oricum, mezelurile nu au lipsit din zona rurala! Ceea ce noi numim astazi drept mezeluri provin din traditia taraneasca. Si ce traditie! Dar nu e aici locul sa fac apologia produselor traditionale din carnea animalelor sacrificate in curtea taraneasca. ( Mai putin mezelurile gen… produs vegetal!!!??). Sugerez, totusi, recitirea unei carti fablouase care dincolo de talentul scriitoricesc, e o adevarata comoara care produce un efect de „apa in gura” ( de pofta): Ambrozie si Nectar a inegalabilului cunoscator de bucurii gastronomice care a fost Maestru Pastorel. Pofta Buna!
The Plescoy Sausage Maker
noiembrie 23, 2014
Dar de carnatii afumati lent, in podul caselor, de fumul pe sub streasina iesitoriu ce ziceti! Dar de calbas ori caltabosi? Caltabosul nu era, Doamne-fereste, un calbas destinat bosilor de altadata, o, nu.