„Deşi s-a vorbit adesea despre refugiul în artă, necesar după ore lungi petrecute în teritoriul stresant al bolii, eu cred că e vorba mai degrabă de complementaritate. Arta de a vindeca, de a ameliora disfuncţii ale trupului omenesc în spaţiul aseptic al clinicii ori al cabinetului nu exclude, ci presupune admiraţia pentru trupul omenesc sănătos, pentru peisajul natural exuberant şi pentru metafora plastică…
Să fii medic şi pictor în acelaşi timp înseamnă să încerci un echilibru, să ocoleşti perspectiva monotonă şi monocordă, să exersezi diversitatea.”
Dr. Laura POANTĂ, în Salonul de iarnă al medicilor. 1966-2009. Album retrospectiv, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 20o9.
Posted in: Uncategorized
Gogea's Blog 
Anca Marin Butnarescu
noiembrie 25, 2014
Interesant!