Sorin Preda – „ultimul capitol” din viaţa celui care a purtat cu modestie ca nume un pseudonim celebru

Posted on noiembrie 27, 2014

11



Sorin PredaSorin Preda, cadru asociat la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, a murit. Profesorul a decedat miercuri, 26 noiembrie, la vârsta de 63 de ani. Sorin Preda venea să le predea studenţilor de la FJSC, dar i s-a facut rău şi a căzut.

Sorin Preda a făcut infarct, iar mai mulţi elevi de-ai săi au chemat Salvarea, dar a fost prea târziu. A fost resuscitat timp de 30 de minute, dar eforturile medicilor au fost în zadar.  Profesorul, care fusese operat pe inimă în urmă cu trei luni, a murit.

Cine a fost Sorin Preda

Sorin Preda s-a născut pe data de 12 decembrie 1951, la Bucureşti şi a fost prozator, publicist şi profesor de jurnalism. A absolvit în 1974 Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti şi este doctor în Ştiinţele Comunicării. A fost membru al cenaclului „Junimea” şi al grupării literare „Noii” care, între 1971-1973, editează revista de perete cu acelaşi nume. Ca scriitor, a debutat în 1981 cu volumul de proză scurtă Povestiri terminate înainte de a începe.

Sorin Preda a fost doctor în ştiinţele comunicării şi susţinea cursuri în cadrul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti, dar şi la Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi.

A publicat volumele Povestiri terminate înainte de a începe (1981), Parţial color (1985), Plus-minus o zi (1988) şi Moromeţii: ultimul capitol (2010).

De acelaşi autor, la Editura Polirom au apărut volumele Tehnici de redactare în presa scrisă (2006) şi Jurnalismul cultural şi de opinie (2006). Sorin Preda a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România şi membru fondator al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România.

Sorin Preda scria la „Formula AS”

Sorin Preda scria de foarte mult timp la „Formula AS”.

„Este foarte important cu cine lucrezi. Venind la „AS” în 1994, am făcut cea mai inspirată alegere din viaţa mea. E vorba de revistă, de calitatea ei jurnalistică. E vorba, mai ales, de marea familie pe care am găsit-o în interiorul redacţiei. Îmbătrânit în ale presei, ştiu să preţuiesc, să compar în cunoştinţă de cauză”, spunea profesorul.

Publica articolele elevilor săi în „Jurnalul Bucureştiului”

Sorin Preda le împărtăşea studenţilor de la masterul Jurnalism Tematic, de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiințele Comunicării, unde preda Jurnalism Cultural, din cunoştinţele sale şi îi ajuta să-şi vadă un vis împlinit. În fiecare săptămână, profesorul le publica articolele pe care ei le scriau în „Jurnalul Bucureştiului”, acolo unde era Redactor Şef la Suplimentul Cultural.

(http://www.dcnews.ro/sorin-preda-profesor-i-jurnalist-a-murit_460674.html)

images-e1389774604718“Cu cât trece timpul, observ cu anume ciudă că această carte îmi aparţine tot mai puţin, că Moromeţii – ultimul capitol a început deja să se scrie singură, adăugîndu-şi singură noi capitole, interviuri şi mărturii, fătă niciun efort în plus; fără nicio voinţă sau opţiune special exprimată a autorului. Mai sunt încă multe de spus despre Marin Preda, despre întîmplările din viaţa lui… Recitind spusele şi frământările nostalgice ale unora şi altora, sunt uimit perpetuu, redescoperind un Marin Preda total necunoscut chiar şi pentru cei care i-au stat în preajmă, în vremea când încercau, pe cât posibil, să nu-l încurce în preocupaţiunea lui de bază – scrisul adică şi meditaţia le cele ale omului; la slăbiciunile şi căderile lui; la faptele lui când abjecte, când înălţătoare prin credinţă şi speranţă.”

”Puţin le pasă de Marin Preda şi ce anume înseamnă el pentru sat. Puţin le pasă dacă rămâne sau nu ceva în urma lor. Pentru bătrânii din Siliştea, viaţa e de acum un capăt de lume, un capăt de drum.” 

*

luminare                          La un capăt de drum, tot mai aproape, pare să fie şi „istoria tragică&grotescă” a generaţiei ’80…

Nu pot decît să recapitulez, stupefiat de propria-mi supravieţuire, „bornele” acestui drum:

Călin Angelescu, Eugen Axinte, Ioan-Viorel Bădică, Ion Bledea, Andrei Bodiu, Alexandru Condeescu, Val Condurache, Traian T. Coşovei, Gheorghe Crăciun, Iosif Costinaş,  Aurel Dumitraşcu, Gheorghe Ene, Ioan Flora, Augustin Frăţilă, Traian Furnea, Dan Giosu, Alexandru Hălmăgeanu, Constantin Hârlav, Al. T. Ionescu, Ioan Lăcustă, Paul Grigore, Mariana Marin, Nicolae Mercean, Laurenţiu Mihăileanu, Ion Monoran, Vladimir Munteanu,  Alexandru Muşina, Mircea Nedelciu, Luca Onul, Iustin Panţa, Viorel Paraschivoiu, Alexandru Pintescu, Augustin Pop, Ioan Nicolae Pop, Cristian Popescu, Sorin Preda, Cornelia Maria Savu, Tudor Dumitru Savu, Radu Săplăcan, Mircea Scarlat, Dorin Serghie, Constantin Stan, Gabriel Stănescu, Ion Stratan, Marian Nicolae Tomi, Daniel Turcea, Radu G. Ţeposu, Ioan Vădan, Ion Zubaşcu…

Cui îi mai pasă?

 

Posted in: In Memoriam