LIBERA CUGETARE ÎN ROMÂNIA PÂNĂ LA IZBUCNIREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

Posted on Decembrie 9, 2014

2



LIBERA CUGETARE ÎN ROMÂNIA PÂNĂ LA IZBUCNIREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL, se intitulează prezentarea Dlui Cercetător Principal II. Marius ROTAR de la Univeristatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, pe marginea căreia se vor desfăşura discuţiile la ÎNTÂLNIREA din miercuri 10 DECEMBRIE 2014, la ora 17,oo !!!, a Atelierului MULTIDISCIPLINAR ŞI INTERUNIVERSITAR de Filosofie şi Antropologie Medicală, la orele 18, în clădirea Clinicii „Medicala II”, str. Clinicilor nr. 2-4, la Etajul II, Sala Bibliotecii.

afis_atelier_rotar_decembrie_2014_2

Schiţa prezentării Atelierului din 10 decembrie 2014:
Libera Cugetare în România până la izbucnirea Primului Război Mondial
“Acum să ascultăm Sf. Evanghelie a lui Schopenhauer sau a lui Conta, cetire !”
Vasile Pogor (1833-1906)
CP II dr. Marius Rotar
Univeristatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Asociaţia Cremaţionistă “Amurg”
            Dezbaterile din societatea românească a ultimilor ani privind relaţia Stat-Biserica Ortodoxă Română sau, mai recent, asupra locului şi rolul/predării religiei în şcoală solicită o sondare, din punct de vedere istoric, a realităţilor trecute în această privinţă. Având la baza, în special, achiziţii teoretice provenind din filosofia britanică şi franceză a secolului a XVIII-lea, Libera Cugetare a reprezentat un curent cultural, filosofic şi politic dezvoltat, în sensul real al cuvântului, odată cu secolul al XIX-lea. Extinderea ei geografică, cât şi instituţionalizarea sa, prin constituirea diverselor asociaţii naţionale (de pildă, fondarea în 1866 a The National Secular Society în Marea Britanie), organizarea unor federaţii/uniuni şi congrese internaţionale (începând din 1880, la Bruxelles), precum şi prin publicarea unei vaste literaturi în direcţia enunţată, au determinat transformarea curentului într-o miscare de ample proporţii (vezi, de pildă, the Golden Age of Freethought (1875-1914) în SUA). Aceasta contesta, în mod vehement, rolul şi influenţa Bisericii/religiei şi încerca, deopotriva, să producă efecte imediate asupra societăţii. Totodata, mişcarea a capatat un impuls esenţial înspre creştere, în epoca, prin dezvoltarea deosebită şi popularizarea ştiintelor naturale, pe de o parte, şi implementarea ideilor socialiste, pe de altă parte.        Prezentarea de faţă urmăreşte conturarea şi dezvoltarea ideii de liberă cugetare în România până la izbucnirea Primului Război Mondial, precum şi polemicile născute în jurul acesteia, trasând o serie de repere:.

  • 1 Rolul apariţiei şi extinderii ideilor darwiniste/filosofiei materialiste în epocă;
    2. Reacţia mediului religios la noile paradigme;
    3. Socialismul şi ideea de libertate de conştiinţă/libertate de cugetare/liber cugetator (înmormântările civile);
    4. Fondarea Asociaţiei Ştiintifice de Educaţie Pozitivă; Asociaţia Natională a Liber Cugetătorilor (1909);
    5. Polemici la Universitatea din Iaşi (1909) – Constantin Thiron versus A.C. Cuza/Iuliu Scriban;
    6. Apariţia Revistei Raţiunea (1911-1914) – program, ideologie, acţiuni;
    7. Adepţii ai liberei cugetări (Constantin Thiron, Panait Zosin, C.I. Dicescu, N. Leon etc.);
    8. Relaţia Libera Cugetare/Ateism în epocă.
Anunțuri
Posted in: Ipote(nu)ze