Sursa foto: http://maramuresh.wordpress.com/
*
Dumbrejurii lui Crăciun,
Tăt cercînd pă Siul sfînt
L-o cercat şi l-o aflat,
Mititel, înfăşurat,
În iesle de boi culcat,
Maica-n braţă l-o luat,
La păduri şi-o d-alergat.
Pă unde Maica-l duceră,
Ciungii uscaţi înverziră,
Grîie verzi că se coceră.
– Şi unde l-o botezat?
– Tăt la rîul lui Iordan!
– Da ce nume i-o aflat?
– Domnu nost Isus Hristos,
Ce pă toţi din iad ne-o scos.
Scoală, gazdă, ne dă plata.
Plata noatră nu-i nemică,
Fă-o uiagă de horincă;
Îndulcită, pipărată,
Cîte cinci păhare o dată.
Ş-un blid mare de plăcintă
Frămîntată-n unt şi-n ouă,
O plătim c-afară plouă.
Şi-un blid de curechi umplut,
N-am mîncat tare de mult,
De cînd postu s-o-nceput;
Şi vreo două coaste fripte,
Că de-acelea îs dorite.
De-ai tăiat porcu cel mare,
Dă-ne pişca şi-o spinare;
De-ai tăiat porcu cel mic,
Dă-mi pişca şi-un păsătic.
Găzdoaie cu două căşi,
Ai voi să nu ne vezi,
Da sintem mulţi pă sub păreţi,
Am zinit să-ţi colindăm,
Obicei vechi să păstrăm;
Obicei de la Crăciun,
Să-ţi dorim tot ce-i mai bun:
Sănătate, bucurie
La întreaga familie.
_________________
(Cules de Petre Lenghel-Izanu, de la Rednic Pălăguţă,de 65 de ani, din Corneşti, şi inclus în volumul Poezii şi poveşti populare din Maramureş, Editura Minerva, Bucureşti, 1985, pp. 207-208.)
*
Sursa foto: http://www.trilulilu.ro/imagini-diverse/colindatori-in-maramures
vlad ionescu
decembrie 19, 2014
La ”pisca”m-am prins: e vorba de cee ce consatenii mei de odinioara numesc, ei, ”chisca”. Dar ”pasatic”? O fi ceva, tot godacesc, umplut cu pasat ori cu crupe?
nicolaeiuga
decembrie 19, 2014
Crăciun luminat la toți să vă dea Bunul Dumnezeu!
vedeți și linkul
mirceanesiu
decembrie 19, 2014
Multumim pentru colind! Va dorim la fel (celor multi de sub pareti) Sarbatori fericite!
nicolaeiuga
decembrie 19, 2014
„Pișca” (vulgus dicto „chișca”) – ça veut dire litérairement „tobă”, (spre deosebire de polițaii și politicienii cu același nume). Iară „păsătic” la Maramorăș se cheamă caltaboș, da împlut cu păsat de mălaiu, nu cu orez (made in China) cum au apărutu mai târdziu.
nicolaeiuga
decembrie 19, 2014
littérairement (iertăciune!)
Anca Marin Butnarescu
decembrie 19, 2014
Un colind autentic! Frumos! Si noi colindam, chiar daca mai din departare. Sarbatori fericite!
nicolaeiuga
decembrie 19, 2014
Ci mai ascultați, rogu-vă, încă una:
Magda Ursache
decembrie 19, 2014
Si corinda nu-i mai multa,bucuros cine asculta!
nicolaeiuga
decembrie 19, 2014
Am copiat gresit.
Am vrut altceva, anume Grupul „Iza”.
A iesit prost din motive tehnice.
nicolaeiuga
decembrie 19, 2014
Cred că pe aste am căutat-o:
Anca Marin Butnarescu
decembrie 19, 2014
Multumim Nicolae Iuga! Minunate ascultari.
vasilegogea
decembrie 19, 2014
@nicolaeiuga
Las’ că bun a si şi Miha’ a’ lu’ Petreuş!
Chiscofil de la Moldova
decembrie 19, 2014
”Gazdoaie cu doua casi,/Ai voi sa nu ne vezi…”
Colindatorii presupun ca exista si gospodari neprimitori, zgirciti, hapsani,carpanosi, rai la suflet sau pur si simplu nerespectuosi cu datinele, de unde, in foarte adinc subtext, posibilitatea aplicarii catre acestia a unor ”practici negative”, cum le numeste slavistul, folcloristul si etnologul Petru Caraman in opul sau magn DESCOLINDATUL. In AMINTIRI DIN COPILARIE carpanosul e chiar popa ortodox al satului Humulesti, care ii alunga pe colindatori si caruia acestia ii fac urarea negativa urmatoare : ”Zdrele pe podele/Si bureti pe pareti,/Cite pene pe cucosi,/Atitia copii burduhosi!…” In anii adolescentei noastre se ura tuturor, cum se stie: ”Aho, aho de Anul Nou,/Ca gaina are ou/Si cucosul are gusa,/Da-mi un colacel, matusa./Ca, de nu, ma pis pe usa!” Doar ca maramuresenii, oameni foarte mandri, nu au cum sa nu primeasca si sa nu omeneasca pe colindatori… o vreme si inca o jumatate de vreme.
Dana (Mara)
decembrie 19, 2014
Multumiri. Sarbatori fericite!