O dezbatere despre cenzura comunistă cu Liliana Corobca la Book Corner Cluj-Napoca

Posted on Februarie 19, 2015

11



Librarium şi editura Ratio et Revelatio vă invită

joi, 19 februarie, de la ora 18.00,

la o dezbatere despre cenzura comunistă din România plecând de la cel de-al doilea volum al cărţii

Instituţia cenzurii comuniste în România (1949-1977),

volum scris de Liliana Corobca.

La eveniment vor participa, alături de autoare, Radu Preda (preşedinte executiv IICCMER), Laszlo Alexandru şi Ovidiu Pecican. Dezbaterea va fi moderată de Otniel Vereş, directorul editurii Ratio et Revelatio şi va avea loc la librăria Book Corner (Bulevardul Eroilor 15).

bc 1

Despre volum

Acest volum conţine 191 de documente care încearcă să răspundă unor întrebări precum: Ce rol avea cenzura, ca instituţie secretă, în societate? Cum relaţiona cu alte instituţii? Unde se situa, ierarhic, DGPT în societatea comunistă? Relaţia centru – provincie e alt domeniu căruia i-am acordat o atenţie deosebită. Şi, nu în ultimul rînd, cenzura nu este doar o instituţie formată din dispoziţii, rapoarte şi stenograme, ci şi din 300–400 de oameni care lucrau acolo. Prima întrebare la care am căutat răspuns, la acest capitol, a fost cum a decurs transformarea unui cetăţean obişnuit în cenzor. Am inclus mai multe documente care conturează profilul cenzorului, de la tabele cu situaţia cenzorilor încadraţi în învăţămîntul superior sau mediu, caracteristici, mustrări, remunerări la scene mai puţin convenţionale din viaţa internă a cenzurii, care conturează at mosfera generală a instituţiei. Studiul cenzurii şi al secretului de stat vine din necesitatea de a puncta cele mai importante momente legate de activitatea cenzurii în domeniul secretului, pornind de la constituirea sistemului de apărare a informaţiilor în Uniunea Sovietică, aducînd exemple din ţările blocului comunist, comentînd şi cîteva documente româneşti, care nu fuseseră incluse în antologia noastră. (Liliana Corobca)

Despre autor

httpwwwlibrariumgruprobookcornerndezbatere-despre-cenzura-comunista-din-romania7460-thumb

Liliana Corobca s-a născut la 10 octombrie 1975, în satul Săseni, raionul Călăraşi, Republica Moldova. Este absolventă a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (1992-1997) şi doctor în litere la Universitatea din Bucureşti (2001); a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti (2002-2011). A debutat cu romanul Negrissimo (Editura Arc, Chişinau, 2003; Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară, Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) şi cu Personajul în romanul românesc interbelic (teză de doctorat, Editura Universităţii din Bucureşti, 2003). A editat volumele: Alexandru Busuioceanu. Un roman epistolar al exilului românesc. Corespondenţă (1942-1961) (2 vol., Editura Jurnalul literar, Buc ureşti, 2003, 2004); Poezia românească din exil (antologie, prefaţă şi note, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2006); Golgota românească. Mărturiile bucovinenilor deportaţi în Siberia (în colaborare, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2009); Epurarea cărţilor în România. Documente (1944-1964) (Editura Tritonic, Bucureşti, 2010), Un an în Paradis (2005; editura Cartea Românească), Kinderland (2013; Editura Cartea Românească), Controlul cărţii. Cenzura literaturii în regimul comunist din România (Cartea Românească, 2014) şi Instituţia cenzurii comuniste în România. Vol 1. (1949-1977), volum editat de Ratio et Revelatio.

Valentin Derevlean

Coordonator Librarium Cluj-Napoca

*

         „Nimic nu egalează (…) duritatea şi perfecţionarea metodelor cenzurii ca măsurile impuse de noul regim de ocupaţie sovietic, după 23 august 1944. Este, de fapt, al doilea mare moment de „glorie” al cenzurii româneşti, după instaurarea cenzurii, sub regimul Kiseleff, în 1831. În ambele situaţii, cenzura este introdusă şi oficializată de o putere străină, rusă, în speţă. Cu nota riguros specifică, în ultimul caz, a unei represiuni, birocratizări şi organizări fără precedent. Toate indiciile arată că dintre ţările foste satelite ale Reichului hitlerist, în România au fost aplicate,  foarte probabil, cele mai severe directive sovietice. Ele s-au agravat şi mai mult pe măsură ce regimul totalitar comunist preia complet puterea şi introduce sistemul totalitar. În cadrul său, cenzura este o componentă esenţială. Fără existenţa sa, „dictatura peoletariatului” n-ar fi fost posibilă.”

(din Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă introductivă, Editura Aius, 2000)

Anunțuri