Invitaţii, invitaţii… pînă… la mărţişor!

Posted on februarie 23, 2015

1



Luni 23 februarie 2015

la Cenaclul UBB.

       doi poeţi din generaţii diferite şi cu poetici bine personalizate într-un „turnir” ce se anunţă mai mult decît  interesant, în „arbitrajul” Marelui Maestru Ion Mureşan.

*

cenaclu-212x300

*

 

IULIAN  DĂMĂCUŞ

damacus

 

(n. 27 iulie 1949, Cătina/Cluj)  Poet, prozator. Facultatea de Filologie, UBB Cluj.
A debutat cu epigrame în revista Urzica, 1987. Prezent în numeroase antologii de epigrame.

Volume: epigrame, 1998; haiku:Beţivul, 1998, Pânza de paianjen, 2003; Când singurătatea, 2000; E plin de petale paharul uitat..., 2011 (antologie de autor – haiku);
versuri: Galeria cu tablouri, ediţie bilingvă română-franceză, 2003; Viespar în orbite, bilingv, 2005; Triptice, 2007, Poezii, antologie de autor, 2010; Ţara mea, Cuvînt înainte  de Al. Cistelecan, 2013.
proză: Ochii albaştri ai bunicii, 2005, Dealul cu cătină, 2007, Sonia, 2008;  O lună albastră, 2012;

Traduceri: Poeme de Marjan; Poeme- Poèmes de Florian Stanciu, 2013.
Volume în colaborare: Pescăruşii se înalţă cu valul (cu Dan Doman), 2000, şi Pe acelaşi val (cu Bogdan I. Pascu), 2002.
Prezent în Gherla istorie-cultură-spiritualitate, coord. I. Câmpean, 2011

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.

ŞTEFAN  MANASIA

photo_stefan_manasia

(n. 18 mai 1977, Piteşti). Facultatea de Litere, secţia română-engleză, a UBB Cluj-Napoca (2000). Master de literatură română în cadrul aceleiaşi facultăţi, în 2002. În studenţie, redactor al revistei Echinox. Redactor al revistei Tribuna.

Poet, publicist. Facultatea de Litere, secţia română-engleză, a UBB Cluj-Napoca (2000). Master în cadrul aceleiaşi facultăţi, în 2002. În studenţie, redactor al revisteiEchinox. Redactor al revistei Tribuna. Volume: Amazon şi alte poeme, 2003; 2005; TU vii. etica grunge(samizdat, 2006); Cartea micilor invazii, 2008; Motocicleta de lemn, 2011; Bonobo sau cucerirea spaţiului, 2013 (Premiul Filialei Cluj a USR).
Prezent în antologiile: Generaţia 2000, 2004; Poeţii revistei Echinox, 2004 (ed. Ion Pop), Un pahar cu lumină/Pohárny fény, antologie a poeţilor români şi maghiari din Cluj, 2005. Inclus în Dicţionarul Echinox A-Z (coord. Horea Poenar). A colaborat la periodicele Echinox, Tribuna, Familia, Vatra, Interval, Steaua, Paradigma etc.

„În doar câţiva ani, Ştefan Manasia a devenit una dintre cele mai importante figuri ale poeziei noastre de azi. Şi nu mă refer aici doar la activitatea lui poetică propriu-zisă (dacă lăsăm la o parte plachetele underground, autorul a publicat deja trei volume), ci şi la prezenţa pregnantă în spaţiul public(istic).” (Alex Goldiş)
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.

(Sursa fişelor bio-bibliografice, site-ul Filiale Cluj a USR, http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/Membrii.html.)

*

Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca

şi Editura Eikon vă invită la lansarea volumului

Pe firul evenimentelor de Gavril Dejeu.

Despre carte şi autor vor vorbi: Ioan-Aurel Pop, Doru Radosav, Ilie Rad şi Emil Culda.

Evenimentul va avea loc miercuri, 25 februarie, începând cu ora 17.00, în Sala „Ioan Muşlea” a Bibliotecii Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca (Str. Clinicilor nr. 2).

Afis Gavril Dejeu la BCU Cluj

Gavril Dejeu, născut la 11 septembrie 1932 în Poieni, județul Cluj, este un avocat român, deputat PNȚCD în mai multe legislaturi, ministru de Interne în perioada 1996-1999. Este fratele lui Alexandru Dejeu, unul din liderii rezistenţei anticomuniste din Munţii Apuseni.

În legislaturile 1992-1996 și 1996-2000, Gavril Dejeu a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 33 Sibiu pe listele Convenţiei Democrate Române.

În perioada 30 martie-17 aprilie 1998 a fost prim-ministru interimar al României.

Gavril Dejeu a fost ministru de Interne în Guvernul Victor Ciorbea şi Guvernul Radu Vasile. A demisionat din funcţie în seara zilei de 19 ianuarie 1999, când minerii, angajaţi în Mineriada din ianuarie 1999, au trecut de barajele constituite de forţele de ordine în Defileul Jiului.

În anul 2000 s-a retras din politică şi s-a mutat la Sibiu.

 Fragment din Prefaţa cărţii:

 „Întregul text este dominat de o tonalitate etică acută, de o fermitate şi intransigenţă ce aparţin personalităţii autorului. Textele legate de rezistenţa anticomunistă a grupului Capotă-Dejeu, ataşate cărţii, converg spre convingerea că autorul lucrării a avut conştiinţa înscrierii biografiei sale şi a familiei sale în «mare istorie», după cum stenogramele intervenţiilor deputatului Gavril Dejeu în Parlamentul României şi memoriul adresat preşedintelui PNŢCD, Corneliu Coposu, au valoarea unei «descărcări de gestiune» a unei personalităţi ce a aparţinut spaţiului public şi care, deopotrivă, simte nevoia descărcării unui trecut opresiv şi obsesiv (asasinarea tatălui şi a fratelui său în conflictualităţile «marii istorii»).

Există în cazul acestui text-depoziţie şi text-autobiografie o suprapunere completă între autor şi evenimente («firul evenimentelor»), în sensul centralităţii poziţiei autorului în trama narativă. Meditaţiile, pauzele sau distanţările reflexive pot face obiectul unei alte cărţi.

Gavril Dejeu se înscrie ca martor şi participant la o istorie politică de peste o jumătate de veac, iar textul cărţii poate avea din acest motiv o dublă utilizare: de mărturie şi de depoziţie a unei neliniştite şi dedicate conştiinţe individuale, extrasă din frământările şi neliniştile ţării şi poporului din care face parte.” (Prof. univ. dr. Doru Radosav)

*

La Bistriţa

afis Salonul scriitorilor Bistrita

se inaugurează miercuri, 25 februarie, ora 17

Salonul scriitorilor.

       Reuniune complexă, salonul va avea loc o dată la două luni şi va implica de fiecare dată discutarea unei cărţi, o lectură de cenaclu-dezbatere, prezentarea unei reviste literare din ţară prin redactorii ei, plus o componentă artistică.

Invitaţii primei şedinţe: Ion Mureşan, Luigi Bambulea, Olimpiu Nuşfelean. Alexandru Gavrilaş va prezenta expoziţia de pictură şi grafică Norbert Towae. Moderatori: Zorin Diaconescu şi Andrei Moldovan.

 *

Din Basarabia

Afis Efim Tarlapan

Joi, 26 februarie 2015, ora 12,

la sediul Filialei clujene a USR, va avea loc o întâlnire cu Efim Tarlapan.

Cu acest prilej va fi lansat noul său volum

De la Nistru pân’la… Nisa, tot românu’ râsu-mi-s-a,

apărut la Casa de editură Dokia.

Despre autor şi despre cărţile sale vor vorbi: Teodor Tanco, Constantin Zărnescu, Ion Gancea. Moderator: Irina Petraş

 „Genul umorului practicat de Efim Tarlapan e mai aproape de învăţătura morală decât de cauza morală; râzând, el de fapt povăţuieşte, dă sfaturi practice, întocmeşte o carte de învăţătură, o nouă Poveste a vorbei”; „Cultivând discret sau în forme violente, demascatoare, spiritul critic, Tarlapan explorează umorul la nivele diferite: de la jocul verbal, calamburistic, la textul parodiat după principiul împingerii la absurd. Sunt găsite şi valorificate chei şi registre, situaţii şi stări variate. Umoristul îşi întrevede misiunea în tentativa de a proiecta asupra lucrurilor lumina firescului, a naturalului şi de a deconspira automatismele, convenţionalul, conformismul social şi psihologic. În parodii Tarlapan adoptă rolul de critic literar care ironizează clişeele, pozele meditative, ticurile stilistice, ca în textele care pleacă de la Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Aureliu Busuioc ş.a. Epigramele şi miniaturile lui valorizează paradoxul, surpriza comică, poanta şi caricarea absurdă a viciilor, în spiritul unei tradiţii bine însuşite. […] Este la Tarlapan o întreagă paletă a atitudinii comice: bonomie şi condescendenţă, ironie, zeflemea, sarcasm şi invectivă. (Mihai Cimpoi)

 Teiul: La Eminescu versu-mi place, / Dar şi-acel tei nemuritor, / Căci ştiu: nicicând nu se va face / Din ramu-i… coadă de topor.

 * * *

       Efim TARLAPAN (n. 17 mai 1944 Măgurele-Bălţi, Basarabia). Epigramist. Autor de literatură satirică şi pentru copii. Facultatea de Filologie – ziaristică, Chişinău (1970) şi Şcoala Superioară de literatură din Moscova (1987). Debut absolut în Tinerimea Moldovei (1968). Volume (selectiv): Scuzaţi pentru deranj..., 1974; Zâmbete cu supliment..., 1987; Atlas comic, 1990; Buturuga mică…, 1993; Dioptrii pentru ochelari de cai, 1995; Stihuri marţiale, 1999; Alfabetul ghicitoare, 1999; Toporul taie închinându-se…, 2000; Îngerii din cerul gurii, 2003; Cu poante pre moarte călcând, 2005; Epigrama daco-romană contemporană, 2005; O antologie cronologică a aforismului românesc de pretutindeni, 2005; Pro-scris, 2005; Marea antologie a epigramei româneşti, de la bijuterii folclorice la performanţe clasice, 2005; Câte-o poantă de căciulă..., antologie cronologică de epigramă românească şi universală, 2007; Cupidon – copil de… ţâţe, râsete epigramatice de dragoste şi divorţ, 2008; Cu muza altora în braţe..., o antologie a parodiei româneşti de pretutindeni, 2008; Cu mâţa-n carte…, antologia parodiei româneşti, de la începuturi până azi, 2009; Râsul lumii, la români, antologie de epigramă, 2010; Cu tămâia în Infern, 2014. Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Anul trecut, Efim Tarlapan a participat la cel de-al IV-lea Concurs Internaţional de Aforisme de la Torino şi a fost premiat pentru aforismul „Poporul care îşi uită Istoria rămâne chiar şi fără Geografie”.

*

Menestreli şi jazzmen

anunt curs jazz 26 februarie

Cursul de Estetica Jazzului revine în forţă,

având o invitată de marcă: distinsa reprezentantă a ştiintei muzicologice,
doamna Elena Maria ŞORBAN.
După succesul prelegerii sale de anul trecut (Improvizaţia muzicală din epoca medievală până la jazz), domnia sa ne propune o temă la fel de incitantă. Merită să ne (re)vedem joi seara, la ora şi locul anunţate pe afiş!
Cordialmente,
Conf. univ. dr. Virgil MIHAIU

*

Miniatură armeană

invitatie-varianta-ro1

„În aceste zile, amatorii artei şi frumosului din municipiul Cluj-Napoca au ocazia să admire lucrările talentatei pictoriţe din Gherla, Ermone-Zabel Martaian, care în prezent trăieşte în Ungaria şi care expune în cadrul expoziţiei „Renaşterea miniaturii armene”. Expoziţia este deschisă la Galeria „Barabás Miklós”de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 27. Lucrările artistei de origine armeană au fost prezentate la vernisaj de criticul clujean de artă, Németh Júlia, curatorul manifestării fiind artistul plastic Bordy Margit, ambii evidenţiind valoarea şi originalitatea miniaturilor expuse. Combinînd tehnica icoanei cu miniaturile armeneşti şi avînd ca suport sticla, artista a devenit un deschizător de drumuri în acest domeniu. Rar vedem în expoziţii astfel de lucrări, specifice tradiţiilor artei şi culturii armeneşti.” (SZ.Cs., în cotidianul Făclia, http://ziarulfaclia.ro/arta-armeneasca-prezentata-la-cluj-napoca/)

*

ADRIAN MUNTEANU ÎNTR-UN SOLO DE

PERFORMANCE POETRY

Print

După şapte volume de sonete apărute în şapte ani consecutivi și după recunoaşterea națională şi internaţională a acestei străduinţe, poetul brașovean ADRIAN MUNTEANU se află într-un moment fast al carierei sale literare, acela de a-şi vedea adunate într-o antologie cuprinzătoare o parte însemnată a sonetelor tipărite în cele şapte volume, cu modificări ulterioare pe care le-a operat. Antologia FLUTURELE DIN FÂNTÂNĂ, apărută la editura bucureşteană eLITERATURA şi beneficiind de o copertă imaginată de artistul plastic Mihai Criste, conţine şi un capitol de sonete netipărite în volume.

   Adunându-şi atât resursele poetice, cât şi cele interpretative, de actor cu peste 20 de premii naţionale de interpretare, Adrian Munteanu a decis să realizeze evenimente atipice de promovare a operei sale. Cu dorinţa de a simplifica desfășurarea, de a crea intimitate, de a lăsa poezia să vorbească plenar, de a se apropia de cititorii săi, subliniind mereu că atunci când ridici poezia pe scenă o transformi în spectacol, autorul recurge la o formă de manifestare extrem de rar întâlnită în spaţiul literar românesc, şi anume formula de PERFORMANCE POETRY, însemnând un recital din sonetele sale susţinut chiar de autor, o demonstraţie a capacităţilor poetice şi interpretative în acelaşi timp.
   Fără intermediari, doar autorul, sonetele sale şi cititorii.
   La Bucureşti evenimentul are loc vineri, 27 februarie, ora 16, la Centru de Cultură J.L.Calderon, de pe strada cu acelaşi nume.