„Reuniunea doamnelor” la Filiala Cluj a USR

Posted on Martie 8, 2015

1



Ghiocei

 Joi, 12 martie, ora 12,

are loc la sediul Filialei deja tradiţionala

Reuniune a doamnelor.

Tema acestei ediţii: Întâmplări din călătorii (cu proiecţii video şi expoziţie de fotografii).

Afis Reuniunea doamnelor

În partea a doua, un Recital de primăvară.

Afis Reuniunea doamnelor foto

Participă: Elena Abrudan, Mariana Bojan, Hanna Bota, Codrina Bran, Florica Bud, Ruxandra Cesereanu, Doina Cetea, Diana Cozma, Elisabeta Donca-Kirchmajer, Egyed Emese, Mihaela Gligor, Mariana Gorczyca, Gabriela Groza, Gabriela Lungu, Rodica Marian, Laura Poantă, Oana Pughineanu, Sorina Stanca, Sanda Tomescu-Baciu, Mihaela Ursa.

Moderator: Irina Petraş

                      „- Aţi publicat mai multe cărţi ale căror teme fundamentale au fost feminitatea, moartea „şi alte eternităţi”. Aţi scris despre „feminitatea limbii române”. Vă consideraţi o luptătoare feministă?

                        – Pledoaria mea în favoarea feminităţii limbii române a fost deja considerată manifest feminist, oricât de multe şi evidente ar fi argumentele care o susţin. Trăim într-o lume deloc desprinsă de prejudecăţi falocrate, incapabilă să gândească egalitatea de şanse, dreptul la diferenţa valorantă, nu degradantă. Spuneam cândva că nu sunt luptătoare feministă, fiindcă îmi repugnă orice înregimentare dogmatică, dar şi fiindcă nu am nici cu cine, nici pentru cine lupta. Bărbaţilor li se pare ridicolă orice schimbare a perspectivei care i-a favorizat secole în şir, femeile s-au obişnuit cu starea de lucruri, li se pare că respectă o tradiţie atunci când nu le revoltă şi nici nu le trezesc semne de întrebare asupra propriei condiţii vechile, rezistentele nedreptăţi. Oricum, chiar dacă am lasat ici-colo câte un spin cu posibile semnalmente feministe, m-a interesat limba română şi, prin genosanalize, utilizarea ei în poezie. Genosanalizele mi-au dovedit că feminitatea cu nuanţe androgine a limbii române e „vinovată” de multe dintre perspectivele lirice şi că tot ea face şi mai greu traductibilă poezia cu toate nuanţele sale. De câte ori mi-au fost la îndemână, am făcut comparaţii şi am cântărit ce şi cât se pierde din privirea sexuată a românei (ea nu are neutru, ci ambigen!) la trecerea într-o altă limbă. Altfel spus, de la bănuiala (întărită controversat de o uriaşă bibliografie) că, între limba pe care o vorbeşti, limba maternă, şi modul în care priveşti lumea şi te situezi vizavi de ea cu trăsături unice şi inconfundabile, există o subtilă, surprinzătoare legătură, am ajuns la aproape-certitudinea că noi, românii, suntem aşa cum suntem şi fiindcă vorbim româneşte. Că limba e stăpâna noastră, cum credea Eminescu, dar o poţi stăpâni dacă înţelegi că stăpânirea ei (în ambele sensuri: o stăpâneşti/te stăpâneşte) înseamnă apartenenţă, raspundere reciprocă, interdependenţă.”

 (Dintr-un interviu consemnat de Stelian Ţurlea, în Ziarul de Duminică, 16 decembrie 2009,

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/interviu-irina-petras-poti-fi-un-mare-scriitor-si-traind-intr-un-catun-5184159 )

*

       În compensaţie, Domnilor, le propun să viziteze virtual cîteva saloane literare celebre ale unor românce de faimă internaţională. Nu e nevoie de… frac şi papion! Doar un click:

http://www.eroiiromanieichic.ro/romancele-si-saloanele-lor-literare-i/

http://www.eroiiromanieichic.ro/romancele-si-saloanele-lor-literare-ii/

*

Anunțuri