Maramureşul lui Miya Kosei – japonezul îndrăgostit de România – prezentat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Posted on Aprilie 2, 2015

1



 

Editura Idea şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(Str. Memorandumului nr. 21)

invită publicul interesat la lansarea volumului semnat de

MIYA KOSEI MARAMUREŞUL MEU. MY MARAMUREŞ,

în prezenţa autorului.

Cartea va fi prezentată de Prof.univ.dr. Dorel Găină.

Evenimentul va avea loc joi, 2 aprilie a.c., ora 18,

la sediul muzeului.

*

Miya Kosei, japonezul îndrăgostit de România

S-a îndrăgostit de România în tinereţe şi revine de fiecare dată pentru a descoperi un alt colţişor din ţara care i-a devenit a doua casă. Japonezul Kosei Miya a descoperit România la recomandarea unui prieten şi a ajuns pentru prima dată în Maramureş în anul 1965.

 

 miya-kosei-japonezul-indragostit-de-romania1344932756
*
De atunci el a vizitat România de la un capăt la altul, de cel puţin 200 de ori, vorbeşte fluent limba română, este preocpat de istoria românilor şi vara aceasta a pornit într-o nouă aventură pe plaiuri mioritice în căutarea cetăţilor dacice.

Sfătuit de un prieten să treacă şi prin Europa de Est, în drumul său spre Paris, Kosei Miya şi-a început prietenia cu românii în gara din Iaşi în anul 1965.

“Am sosit şi am intrat la sala de aşteptare a gării din Iaşi dar nu ştiam limba română, dreapta sau stânga, sau unu, doi, trei, toaletă sau mi-e foame. Nu ştiam nimic. M-am aşezat în scaun şi au venit români mulţi, 40-50 de oameni, ciobani şi ingineri şi studenţi şi profesori şi m-au întrebat de unde sunt. La acea vreme nu ştiam şi nu înţelegeam limba română. Eram o apariţie ciudată pentru mulţi dintre ei, poate că unii nici nu mai văzuseră alţi japonezi până atunci. S-au adunat în jurul meu, la început sfioşi apoi cu mai mult curaj, şi au început să vorbească. Până la urmă ne-am înţeles cât de cât, eu ştiam franceza, unii dintre cei care erau lângă mine ştiau şi ei câte ceva şi uite-aşa, a început acolo, pe peronul gării din Iaşi, prietenia mea cu românii. M-au invitat la ei acasă, unde m-au primit cu mare ospitalitate, mă chemau la ei, mă trimiteau şi la rudele lor din alte oraşe”, povesteşte Kosei Miya.

La recomandarea persoanelor pe care a început să le cunoască în România, Kosei Miya şi-a dorit să ajungă în Maramureş pornind spre nord, spre Sighet.

„Când am ajuns pe Valea Marei, de la început, din prima zi, am simţit că am intrat într-o lume care nu-mi era străină, mă simţeam ca acasă, multe din cele ce vedeam îmi aminteau de ţinutul meu natal. Parcă recunoşteam casele de lemn – unele acoperite cu paie, animalele, care trăiau atât de aproape de oameni, care umblau libere prin curţi, peisajul, dar mai ales faptul că oamenii vorbeau tare, repezit, aproape strigând, aşa cum fac şi japonezii. Am fost în Maramureş. Incredibil, acolo este un fel de paradis şi fiecare om este foarte primitor şi foarte cald şi în fiecare casă primeşti ceva şi mâncare şi pat şi ţuică şi chiar bani”, spune Kosei.

În acel an Kosei a petrecut trei luni în România, văzând şi Bucureştiul, vizitând mai departe Ungaria şi ajungând până în Anglia apelând la autostop pentru a ajunge la destinaţiile dorite. În România, Kosei povesteşte că a ajuns la voia hazardului şi tot hazardul a făcut ca din anul 1965 să se întoarcă în ţara noastră de cel puţin 200 de ori, atât în calitate de fotoreporter, eseist şi autor de lucrări documentare, cât şi pentru a-şi revedea prietenii din Maramureş.

Japonezul precizează că nicio ţară din Europa sau din lume nu se compară cu România, unde spune că şi-a găsit a doua mamă.

Anul acesta Kosei Miya a pornit în căutarea cetăţilor dacice. S-a oprit la Tăbliţele de la Tărtăria din localitatea Tărtăria între Alba Iulia și Orăștie, unde cercetătorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit în 1961 trei tăblițe de lut, dintre care două sunt acoperite cu reprezentări stilizate de animale, copaci și diferite obiecte. Cea de-a treia cuprinde patru grupuri de semne, despărțite prin linii.

Însoţit de “ghidul” său Decebal-Manole Bogdan, membru al Consiliului de Mediere al României, Kosei a vizitat monumentul “Semn Dacic” de la ieşirea din Orăştie, înspre Deva, creaţia sculptorului Nicolae Adam reprezentând principala armă de luptă a strămoşilor noştri, dacii.

“Foarte impresionant! Asta arată forţa lor. Şi Herodot a scris despre daci că au fost oameni foarte sinceri şi curajoşi şi politicoşi”, îşi aminteşte Kosei.

Cu o conştiinciozitate de elev, călătorul din îndepărtata Japonie notează fiecare nou detaliu despre civilizaţia dacilor. “În cultura noastră Harakiri ca estetică a morţii oferă o perspectivă asupra relaţiei strânse dintre cultură şi suicid”, spune Kosei.

După vizitarea cetăţii Costeşti, una dintre cele şase fortărţe dacice din Munţii Orăştiei, pentru Kosei a urmat Sarmizegetusa, capitala Daciei preromane. Prima reşedinţă a regatului dac din vremea lui Burebista, cetatea Costeşti constituia un punct de bază. Sistemul de apărare al cetăţii era creat din valuri de pământ, un zid de piatră flancat de trei bastioane şi două turnuri.

Plăcintele tradiţionale cu brânză sau prunele albe culese din prunii de pe marginea drumului i-au alinat călătorului foamea, atât cât să pornească mai departe, spre grandioasa capitală a statului dac, ridicată la jumătatea secolului I d.H. Aceasta cuprindea în aria sa cetatea, zona sacră şi aşezarea civilă.

La 100 metri este de cetate, pe două trasee se găseşte zona sacră, la care se ajunge pe un drum pavat cu lespezi de calcar ce se termină într-o piaţetă. În acest spaţiu au fost amplasate sanctuare de tip rectangular  şi circular. Aşezarea civilă era formată din cartiere şi se întindea pe zeci de terase fiind considerată cea mai mare aşezare dacică compactă, cunoscută. Aici se aflau ateliere, depozite, instalaţii de captare şi distribuire a apei potabile.

“Totul este foarte misterios. Atunci în Dacia au fost oameni foarte credincioşi şi foarte sinceri şi mi se pare că aici au fost oameni adevăraţi”, ţine să precizeze Kosei.

Întrebat dacă toate aceste noi date şi călătorii nu îl obosesc la vârsta de 75 de ani, japonezul are un singur răspuns: “Eu nu obosesc niciodată”. Mai mult, japonezul îşi doreşte să se întoarcă la Sarmizegetusa într-o noapte cu lună plină, sau chiar iarna, pentru a simţi misterul pietrelor sacre în toate momentele anului. Pentru el urmează în această vară un nou tur al României care se va sfârşi în luna septembrie.

Miya Kosei s-a născut în 1937 la Tokio, într-o familie de artişti. A studiat literatura, arta, istoria, etnologia, sociologia. În călătoriile sale documentare a publicat şapte volume de eseuri, lucrări documentare şi albume de fotografii despre România.

Cristina Beligăr

(preluare de pe site-ul http://mures.citynews.ro/eveniment/miya-kosei-japonezul-indragostit-de-romania-217065 )