Întîlnire cu spiritul lui D. D. Roşca (29 ianuarie 1895, Sălişte-Sibiu – 25 august 1980, Cluj-Napoca)

Posted on Aprilie 18, 2015

3



„Privită în faţă şi neînfrumuseţată de dorinţe biologic utile poate pentru cei mai mulţi dintre noi, experienţa confirmă şi azi amara înţelepciune a lui Heraclit: Dumnezeu e zi şi noapte, iarnă şi vară, război şi pace, prisos şi foamete…”

          „Poate fantomă trecătoare într-un Haos ostil, în tot cazul indiferent, omul a inventat înţelepciunea. Şi de-atunci, încărcat de visuri grave, luptă să coboare cu trăinicie împărăţia Cerurilor pe muşuroiul unde soarele lui Dumnezeu răsare peste cei buni şi peste cei răi, şi unde plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.”

D. D. Roşca, în finalul sintezei sale filosofice, Existenţa tragică.

*

images (1)

 

*

VASILE MUSCA

„…D. D. Roşca s-a impus ca unul dintre cei mai mari profesori pe care i-a avut învăţământul filosofic românesc, ca profesorul prin excelenţă kat’exochen. Pentru generaţiile care s-au succedat prin faţa catedrei sale el a contat ca un adevărat  maître à penser . În acest sens, un remarcabil discipol al său, Radu Enescu, scria – „De aceea de la el nu învăţai numai ce s-a gândit în glorioasa istorie a filosofiei, ci învăţai să gândeşti. De la el învăţai să pui corect probleme, mai puţin să le soluţionezi facil.”* Kant însuşi indicase istoria filosofiei, frecventarea trecutului filosofiei, ca cel mai perfect mijloc de a învăţa filosofarea însăşi – „Dimpotrivă, cine vrea să înveţe să filosofeze – scri el în Logica generală – trebuie să considere că toate sistemele filosofice nu sunt decât istorii ale aplicării raţiunii, respectiv obiecte de exersare ale talentului filosofic.”** Însă concepţia care face din istoria filosofiei materie de bază a învăţământului filosofic, pe care alături de alţi mari profesori din generaţia sa o împărtăşea şi D. D. Roşca, provine din cadrul istorismului hegelian, după care a practica filosofia echivala cu a face istoria filosofiei. Pentru marele filosof german, prin natura sa cea mai intimă, filosofia era istorică. În felul acesta, prin mijloacele la care recurgea magisteriul filosofic al profesorului D. D. Roşca, acesta se opunea, de la început, aceluia practicat de profesorul Lucian Blaga şi încă într-o manieră radicală. Dacă Lucian Blaga proceda construind şi îi învăţa pe discipolii săi ce înseamnă a gândi, prezentând în faţa lor lecţia constituirii propriului său sistem de gândire, D. D. Roşca te învăţa acelaşi lucru, a gândi, deconstruind, desfăcând marile sisteme de gândire apărute în istoria filosofiei în piesele lor componente, punând în evidenţă principiile logice care au stat la baza asamblării lor într-o alcătuire teoretică, coerentă logic. Prelegerile profesorului D. D. Roşca invitau la un spectacol intelectual unic.”

__________

* Radu Enescu, Magister sapiens, în vol. D.D. Roşca în filosofia românească, Cluj-Napoca, Dacia, 1978, p. 312.

** Kant, Logica generală, Bucureşti, Edit. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1985, p. 79.

________________________

Fragment din volumul: Vasile Muscă, Discurs despre filosofie, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2005, pp. 222-223.

________________________

Sursa foto prof. univ. dr. Vasile Muscă: https://cblidaru.wordpress.com/2010/02/06/interviu-cu-prof-univ-dr-vasile-musca-la-universitatea-oradeana-contabilul-de-c-a-p-si-inginerul-ratat-au-devenit-mari-profesori/.

*

„Am învăţat de la D. D. Roşca – înţeleptul din Săliştea Sibiului – că Discursul rostit de Simion Bărnuţiu, fiul cantorului din Sălaj, în catedrala din Blaj, este mai european, pentru noi românii, decît Discursul lui Descartes, răsfăţatul curţilor regale ale Europei.”

(Vasile Gogea, în Repere ale gândirii româneşti, volum colectiv conceput şi realizat de Aurel Ion Brumaru şi Vasile Gogea, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003, p. 73.)

*

Anunțuri