O „cântare” a lui Milarepa – „Sfîntul Francisc al Tibetului” – pentru Nepal!

Posted on Aprilie 30, 2015

1



       Am vrut, încă de cînd s-a întunecat, o clipă, cerul arheilor în Maramureş, la „stingerea Omului Lumii”, Mihai Olos , să semnalez apariţia, la Editura Limes (2014), a volumului Cântarea Cântărilor lui Milarepa. Carte de căpătîi, aşa cum şi pentru Brâncuşi a fost, a celui care visa la Oraşul Universal. Găsită de Mihai Olos, în 1965, în biblioteca lui Petru Comarnescu, a fost copiată şi tradusă, în mai multe etape, de Ana Olos iar traducerile ei au fost revizuite, în timp, de însuşi marele sculptor, pictor şi poet al Maramureşului. Aşa cum foarte exact lămureşte o notă asupra ediţiei, aceasta reprezintă: o „Transpunere în limba română de Ana Olos, o parte în colaborare cu Mihai Olos, după antologia The Message of Milarepa. New Light Upon the Tibetan Way. A selection of Poems Translated by Sir Humphrey Clarke (Mesajul lui Milarepa. Lumină nouă asupra căii tibetane. O selecţie de poeme traduse de Sir Humphrey Clarke), Ed. John Murray, London 1958.”

       În prefaţa sa, reluată şi în această ediţie, Sir Humphrey Clarke îl numeşte dintru început pe Milarepa „un Sfînt Francisc al Tibetului”, şi încheie astfel: „…deşi căile alese de Milarepa şi Sfîntul Francisc sunt deosebite, cine ar putea afirma că în cele din urmă ele nu se întîlnesc?”

       Cutremurul care a zguduit „acoperişul lumii”, pe care, învecinat cu Tibetul, se află Nepalul, mi-a amintit de „cântările” lui Milarepa. Papa Francisc ne-a îndemnat la compasiune şi rugăciune pentru nepalezi. Nu altceva ar fi făcut însuşi Milarepa, şi spiritul lui sigur o face, cel care a stat în izolare şi meditaţie într-o „chilie”, undeva în Munţii Himalaya, la Graniţa dintre Nepal şi Tibet (Namkading Cave). Loc de pelerinaj, restaurat în 1970, de pictori şi meşteri nepalezi.

       Am ales, acum, din această carte un fragment pentru o posibilă incantaţie în sprijinul celor care sunt în suferinţă şi nevoie pe „acoperişul” devastat „al lumii”:

*

imagine_366183

 

*

„Pe stânca din Lingwa unde îşi fac vulturii cuib

stă binecuvântatul Milarepa.

El împlineşte binele aproapelui său şi al lui însuşi

şi, ca semn al adevărului său, a renunţat la lumea aceasta

şi prin isteţimea minţii a ajuns la iluminarea supremă.

Când el ca singur ţel năzuieşte spre Buddha

în această unică viaţă şi-n acest unic trup,

fie ca tu, spirit al stâncii, să nu i te ridici împotrivă.

Acest cântec e înşesit cu cinci asemănări importante şi

explicaţia lor.

O, tu, spirit al stâncii, înţelege adevărul

ce leagă vorbele acestor strofe cu un lanţ de aur.

În mulţimea faptelor tale ai păcate grele.

Nu fi harnic urmând aceeaşi cale,

ci, de-acum încolo, învinge răutatea spiritului tău duşmănos.

Dacă un om nu-şi dă seama că toate sunt spirit,

demonii gândului distinctiv sunt o legiune;

şi dacă nu pricepe că spiritul însuşi e vacuitate,

cum va supune oare aceşti demoni prefăcuţi?

Tu, diavoliţă rea, nu-mi fă rău, nu-mi fă rău,

nu-mi fă rău mie care sunt om, ci piei de aici.”

*