Un COMUNICAT al Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor

Posted on mai 15, 2015

2



Comunicat de presă,  nr.15 din 14 mai 2015

1414086610

CAUZELE DISTRUGERII PĂDURILOR DIN ROMÂNIA

Din punct de vedere al suprafeței acoperite cu păduri, România, cu 6,4 mil ha, este a șaptea putere forestieră a Uniunii Europene. Din punct de vedere al calității pădurilor (biodiversitatea speciilor forestiere și starea fitosanitară a pădurilor), în anii ‘90 România ocupa un onorant loc doi în ierarhia țărilor Europei. În prezent această poziție a fost pierdută din cauza apariției în sectorul silvic privat a fenomenului de distrugere a pădurilor.

În sectorul silvic privat sunt neadministrate silvic, implicit nepăzite, peste 500 mii ha păduri, din care 400 mii ha sunt distruse, iar alte 100 mii ha sunt degradate și expuse distrugerii.

Situația forestieră din ultimii ani din România a apărut în contextul în care la nivelul Comisiei Europene nu există o autoritate forestieră (un directorat general sau un directorat) care să monitorizeze activitatea în domeniul forestier și să aibă competențe în a stabili strategiile și politicile forestiere la nivel comunitar. În anul 2011 s-a înființat Consiliul Forestierilor Europeni, un ONG internațional care are în componența sa, până în prezent, peste 58.000 membri din 12 țări, printre care și România. Prin demersuri scrise sau întâlniri directe cu delegați ai Comisiei Europene, Consiliul Forestierilor Europeni a solicitat înființarea în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a unui Directorat General pentru Păduri și și-a prezentat întreaga disponibilitate pentru a fi consultat în stabilirea strategiilor și politicilor forestiere europene, creând, în acest sens, un Grup de Consultanță al Experților Forestieri din Europa.

Deși silvicultori români, reprezentanți ai societății civile din sectorul silvic, au fost aleși să coordoneze activitatea Consiliului Forestierilor Europeni și a Grupului de Consultanță al Experților Forestieri din Europa, experiența și expertiza lor nu au fost valorificate de către autorități la elaborarea strategiilor și politicilor forestiere naționale și la elaborarea de acte normative pentru sectorul silvic.

Silvicultura românească constituie, în contextul forestier european, o entitate distinctă ale cărei probleme pot fi soluționate, atât în sectorul de stat, cât și cel privat, printr-un management forestier durabil care să ia în considerare condițiile țării și să respecte rolul, funcțiile și importanța pădurilor ca bun de interes strategic și național.

Cauzele distrugerii și deprecierii pădurilor în România sunt:

  • politizarea sectorului silvic
  • nerespectarea și neaplicarea prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic de către autorități
  • retrocedările ilegale de păduri
  • neaplicarea managementului forestier durabil în toate pădurile țării
  • necorelarea legislației silvice la reglementările europene din domeniul forestier și neconsultarea și neluarea în considerare a propunerilor Academiei Române, Academiei de Științe Agricole și Silvice, ONG-urilor, a organizațiilor profesionale din sectorul silvic la elaborarea proiectelor de acte normative vizând acest sector

Procesele de distrugere și degradare a pădurilor au luat amploare mai ales în sectorul silvic privat, în ultima perioadă constituind o amenințare și pentru pădurile din sectorul silvic de stat.

În ședința din 16.03.2015, Consiliul de Conducere al Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor a prezentat cauzele majore ale distrugerii și degradării pădurilor, stabilind și propuneri de soluții pentru stoparea acestor fenomene:

  • politizarea sectorului silvic ce a determinat apariția corupției, neaplicarea managementului forestier durabil în toate pădurile și cultivarea unor interese de grup. Soluții privind depolitizarea sectorului silvic pot fi întâlnite în unele țări din Uniunea Europeană, ca Franța sau Polonia, și constau în: crearea unei autorități naționale pentru silvicultură (apolitică, de specialitate și de prestigiu)
  • nerespectarea și neaplicarea prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. În sectorul silvic privat sunt peste 500 mii ha păduri (8% din suprafața păduroasă a țării) care nu sunt păzite și nu sunt administrate silvic. Peste 400 mii ha din această suprafață sunt păduri distruse, iar 100 mii ha sunt păduri degradate. Fenomenul de distrugere a pădurilor poate lua amploare, având în vedere că proprietarii, persoane fizice, a altor 300 mii ha de păduri nu au posibilitatea de a susține financiar paza și administrarea pădurilor. Distrugerea și degradarea pădurilor puteau fi evitate dacă autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură respecta și punea în aplicare prevederile art. 97 alin. (1) din Codul Silvic, luând măsuri de a acorda proprietarilor de păduri până în 30 ha subvenții pentru administrarea silvică a pădurilor lor. Deși Legea nr. 46 privind Codul Silvic a fost promulgată în anul 2008, până în prezent nu a existat nici o inițiativă din partea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură de a aplica art. 97 alin. (1) pentru a salva de la distrugere a pădurilor proprietarilor săraci. Din anul 2008, de la apariția Codului Silvic, până în anul 2010, acordarea de subvenții proprietarilor de păduri până în 30 ha se notifica la Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Comisia Europeană, din 2010 până în prezent acordarea de subvenții pentru păduri necesitând avizul comisiei amintite. De la apariția Codului Silvic, din anul 2008, până în prezent nu s-a inițiat nici o notificare sau o documentație pentru obținerea avizului Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Comisia Europeană pentru acordarea subvențiilor la păduri. Consecința: proprietarii de păduri nu au primit subvenții pentru administrarea pădurilor, inclusiv paza lor, și peste 400 mii ha păduri aflate în proprietatea acestora au fost distruse. Mai mult, unii reprezentanți ai autorității publice centrale care răspunde de silvicultură au încercat să distragă atenția opiniei publice și a celorlalte autorități de la adevărata cauză și de la vinovații distrugerii pădurilor, denigrând o întreagă categorie profesională: pădurarii. Denigrarea personalului silvic a fost făcută generalizându-se unele cazuri izolate de corupție în rândul personalului silvic, neluându-se în considerare că marea majoritate a acestui personal își face datoria în condiții de sacrificiu și probitate profesională, neluându-se în considerare că în ultimii ani 4 pădurari au fost omorâți, iar alți 600 au suferit vătămări corporale grave apărând pădurea. Procesul de denigrare a personalului silvic, menit să distragă atenția de la adevărații vinovați ai distrugerii pădurilor, a determinat creșterea numărului de agresiuni, soldate cu vătămări corporale grave, împotriva personalului silvic, procedându-se cu vădită intenție la instigarea unor segmente ale populației împotriva acestui personal.
    • retrocedarea ilegală a pădurilor. Retrocedarea ilegală a pădurilor a fost cauzată și facilitată de:

– interpretarea şi aplicarea greşită a legilor privind reconstituirea dreptului de proprietate;

– neluarea în considerare a legilor de expropriere efectuate de statul român până la apariţia regimului comunist;

– nepromovarea de către ministerul de resort care a răspuns de silvicultură a modificărilor necesare eliminării confuziilor din legile de reconstituire a dreptului de proprietate;

– neluarea în considerare de către autoritatea publică care răspunde de silvicultură a propunerilor societăţii civile, respectiv ale Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, în vederea stopării retrocedărilor abuzive. Aceste propuneri au fost transmise de către Federaţia pentru Apărarea Pădurilor ministerului de resort încă din data de 15.02.2010.

1005013_orig

 Federația pentru Apărarea Pădurilor a luat atitudine încă din anul 2008 față de retrocedările ilegale de păduri, semnalând astfel de cazuri opiniei publice, solicitând ministerului de resort, Guvernului și Parlamentului României, Comisiilor din Senat și Camera Deputaților pentru cercetarea abuzurilor, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să ia măsuri. O parte din sesizările Federației pentru Apărarea Pădurilor la Comisiile Parlamentului pentru cercetarea abuzurilor au fost transmise Consiliului Superior al Magistraturii de către aceste comisii. Sunt cunoscute cazurile de retrocedări ilegale de păduri față de care Federația pentru Apărarea Pădurilor a luat atitudine, semnalându-le instituțiilor abilitate și opiniei publice: retrocedarea de 62.757 ha pădure către un așa-zis urmaș al boierului Preda Buzescu în județul Buzău; retrocedarea a 9.008 ha pădure în județul Bacău unor descendenți ai familiei Negropontes; retrocedarea a 6.500 ha păduri în județul Bacău descendenților familiei Stirbey; retrocedarea a 43.227 ha păduri în județul Bacău urmașilor familiei Ghika; retrocedarea a 130.000 ha păduri în județele Mureș și Alba urmașilor grofilor Banffy, Kemeny, Bethlen, Farkas, Elteto; retrocedarea a 166.813 ha păduri către Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei; retrocedarea a 62.682 ha păduri (de 10 ori mai mult decât avusese proprietarul) în județul Bihor; retrocedarea a 6.000 ha păduri în județul Alba către unele personae fizice și unități de cult ale Bisericii Ortodoxe; retrocedarea a 11.144 ha păduri în județul Timiș către Asociația Societatea Forestieră Anonimă Nădrag.

Pentru stoparea procesului de distrugere a pădurilor cauzat de retrocedările ilegale de terenuri forestiere, Federația pentru Apărarea Pădurilor a propus următoarele măsuri:

  • Completarea Legii nr. 1/2000 și Legii nr. 247/2005 cu articolul: Reconstituirea se va face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive de aceste terenuri de către regimul comunist, existent în Regulamentul de aplicare a legii aprobat prin HG nr. 890/2005 art. 6, alin. 1. Completarea este necesară pentru a se da prevederii amintite o forţă juridică superioară celei determinate de o Hotărâre de Guvern.
  • Modificarea Titlului XIII – Accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor funciare, art.5 alin.1 din Legea nr. 247/2005, în sensul ca hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti în procesele funciare în primă instanţă sa fie supuse si apelului,iar cele pronuntate în apel, recursului.Se ajunge astfel la doua instante de control judiciar si la diminuarea implicită a unor posibile erori judiciare. Chiar dacă primează principiul judecării cu celeritate a litigiilor funciare judecarea cauzelor de trei instanţe (fond, apel,recurs) nu împietează acest principiu şi nici nu se aduce prin aceasta vreo atingere dreptului persoanei la un proces echitabil.
  • Abrogarea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 247/2005 care dispune ca: Expertizele extrajudiciare prezentate de către părţi în cadrul proceselor funciare au aceeaşi valoare probantă ca şi expertizele ordonate de către instanţa de judecată, cu condiţia ca acestea să fie efectuate de către experţi autorizaţi de către Ministerul Justiţiei. Prin abrogarea acestui text de lege se dă dreptul tuturor părţilor la un proces echitabil, se evită administrarea unei probe în care expertul dă dovada de părtinire faţă de partea care i-a comandat şi achitat lucrarea, se elimină suspiciunile de corupţie.
  • Impunerea unui termen limită de aplicare a Legii nr. 247/2005, corelându-se astfel legea la reglementări similare din alte ţări.
  • neaplicarea managementului forestier durabil în toate pădurile ţării

Pentru a accede la noi împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, și în contextul crizei financiare și al neperformanței unor întreprinderi publice sau unor echipe manageriale, Guvernul a promovat O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, transmițând deciziei politice găsirea unei soluții de salvare a întreprinderilor publice falimentare și posibilitatea de a dispune de soarta unor regii sau companii naționale eficiente.

În ceea ce privește modul de implementare a O.U.G. nr. 109/2011 se constată că, în loc să fie luate în considerare, prioritar, cele 59 de întreprinderi publice (regii, companii cu capital majoritar de stat) care au pierderi an de an, sunt vizate întreprinderi foarte puternice, care au avut an de an profit, cum ar fi Regia Națională a Pădurilor-Romsilva. În acest mod, Romsilva este obligată să aplice guvernanța corporativă ca formă de management, ceea ce poate determina în timp nesusținerea financiară a funcțiilor ecologice și sociale ale pădurilor, funcții neaducătoare de profit, dar necesare atât pentru evitarea și atenuarea efectelor inundațiilor, viiturilor, torenților, alunecărilor de teren, schimbărilor climatice, deșertificării, etc, cât și pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației României.

  • necorelarea legislaţiei silvice la reglementările europene din domeniul forestier şi neconsultarea şi neluarea în considerare a propunerilor Academiei Române, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, ONG-urilor, a organizaţiilor profesionale din sectorul silvic la elaborarea proiectelor de acte normative vizând acest sector.

Propunerile Secției de Silvicultură din cadrul Academiei Române, precum și propunerile Federației pentru Apărarea Pădurilor pentru Legea de modificare a Codului Silvic au vizat obligativitatea amenajării tuturor pădurilor României, neacordarea de facilități la scoaterile definitive din circuitul forestier și găsirea unor soluții pentru susținerea industriei românești de prelucrare a lemnului, având în vedere că pădurile sunt bun de interes național și trebuie folosite în interesul țării.

Federația pentru Apărarea Pădurilor (FAP), organizaţie non-guvernamentală care are în componenţa sa membri ai Academiei Române, ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Societatea inginerilor silvici din România „Progresul Silvic”, Confederaţia Consilva, Asociaţia Constructorilor Forestieri din România, Asociația Pensionarilor Silvici din România, Asociaţia Proprietarilor de Păduri din România, a înaintat Memorii Președinției și Guvernului României, prezentând cauzele distrugerii pădurilor și soluții pentru stoparea acestor distrugeri și solicitînd, de asemenea, întâlniri pe tema problematicii sectorului silvic cu Președintele României și cu Primul ministru al României.

       Acad. Victor Giurgiu                                                        Marian Stoicescu

Membru al Academiei Române                                            Preşedinte  FAP

     Preşedinte de onoare FAP                                 Preşedinte Confederaţia Consilva

 

       Gheorghe Gavrilescu                                                           Dr. ing. Aurel Ungur

        Vicepreşedinte FAP                                                             Secretar General FAP

Președinte Societatea inginerilor              Secretar General al Asociaţiei Proprietarilor

         silvici ”Progresul Silvic”                                           de Păduri din România

_______________________________________

         Primit via Ing. Cătălin Bia, Sindicatul liber al Corpului silvic Cluj.

Posted in: Spune acum!