*
*
Un prozator de cursă lungă
Mircea Pora* scrie concentrat, mânuieşte o limbă română extrem de musculoasă, textele au ritm şi culoare. Cum am citit patru cărţi ale lui Mircea Pora publicate în ultimii cinci ani pot spune mai multe despre scrisul şi înscrisurile acestui răbduriu povestitor. Sunt două registre în care bănăţeanul şcolit la Bucureşti şi trăit la Timişoara, se simte bine. Unul e cel legat de cotidianul imediat, unde oamenii de prisos din marea literatură rusă se simt bine sub lupa atentului observator al evenimenţialului diurn care este Mircea Pora. Al doilea, vag melancolic, vag înţelept şi dezabuzat de zbaterea deşartă a lumii, acoperă o plajă de timp mult mai mare decît clipa repede trecătoare. Aici avem minunate pagini ce cuprind varia glose şi multiple poveşti, mici neîntîmplări, pe care istoria mare nu le-a putut degrada. Trecutul e purtat ca o hlamidă protectoare, melancoliile naratorului/naratorilor sunt bine strunite de o savantă orchestrare a nuanţelor, tonurilor, culorilor de tot felul. Se trăieşte oriunde, se moare peste tot, ochiul şi urechea prozatorului consemnează respiraţia lumii. O întreagă umanitate se perindă prin faţa ochilor noştri. Cel puţin două volume, excelente parcursuri autoreferenţiale – “Tour Eiffel, turiştii toamnei” şi “Franţa mea” – sunt un exemplu viu cum se poate naşte o proză cu mari virtuţi stilistice dintr-o simplă peripatetizare prin lume, literatură şi propria-ţi existenţă. Un scriitor român contemporan cu noi, din clasa lui Liviu Rebreanu şi Radu Petrescu, care ar merita mai multă atenţie şi interes din partea cititorilor.
Dacă nu şi preţuire şi respect.
Pe al meu poate conta oricum.
Bedros Horasangian
(Pe Gogea’s Blog, https://vasilegogea.wordpress.com/2013/09/03/13790/)
_____________________
* Vezi o succintă fişă biobibliografică a autorului, aici: http://www.referatele.com/referate/romana/Mircea-Pora/.
*
Gogea's Blog 
Posted on mai 19, 2015
0