Invitaţii speciali ai celei de-a 42-a ediţii a Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei vor fi poeţii albanezi. Nu vor fi, însă, primii albanezi care ajung aici. Încă din secolele XVI-XVII, aşa cum atestă numeroase documente ale cancelariilor domneşti din Ţările Române (în timpul domniei lui Mihai Viteazu peste 15 000 de albanezi trec în Ţara Românescă şi întemeiază localitatea Călineşti, în actualul judeţ Prahova), dar şi ale celei habsburgice, se refugiază sau emigrează pur şi simplu din motive economice, la nord de Dunăre.
Dar, cel mai mare „val” de „emigranţi” albanezi se înregistrează după încetarea Primului Război Mondial: „După primul razboi mondial se constată venirea unui nou val de albanezi, mai ales din Macedonia iugoslavă, din motive economice, de data aceasta stabilindu-se şi în oraşele transilvane Oradea, Cluj, Mediaş, Sibiu, Sighetu Marmaţiei, Baia Mare, Tîrgu-Mureş, ca muncitori şi meseriaşi.„. (Conform: Albanezii din România, pe pagina de webb DESPRE ALBANIA…IN LIMBA ROMANA.)
Nu sunt nici chiar primii poeţi albanezi care „calcă” pe pămînt românesc. Lăsînd de-o parte exemplul, deja arhicunoscut al albano-românului Victor Eftimiu, este demn de menţionat că, aşa cum poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, a debutat şi a publicat un număr de 19 poeme la Budapesta, în revista lui Iosif Vulcan, şi poetul naţional albanez, NAIM FRASHERI, a publicat o parte însemnată a scrierilor sale la… Bucureşti şi Constanţa! (Dar, cine a fost şi cum e cinstit chiar acum, în lume, acesta aflaţi mai mult din revista PRIETENUL ALBANEZULUI /Miku i shkiptarit.)
Sighetu Marmaţiei va fi gazda a şase dintre poeţii reprezentativi ai literaturii albaneze de azi („kosovară” sau „doar” albaneză”). Profesorul dr. Luan Topçiu, istoric al literaturii albaneze şi traducător, caracterizează perioada de după 1990 ca fiind „un amalgam de curente, împletire a neoromantismului cu neosimbolismul, a grotescului cu ironia: imitaţiile textuale şi intertextuale”, dar, bun cunoscător şi al limbii şi literaturii române, sondează şi fondul comun iliro-trac al celor două limbi, română şi albaneză.
Graţie generozităţii poetului „sighetean” Vasile Muste, coordonatorul festivalului, pot să vă propun, în avanpremieră, cîte un poem din fiecare. Fac menţiunea necesară că traducerile sunt datorate lui BAKI YMERI, preţuit poet, eseist şi traducător kosovar, din albaneză în română şi invers, cu rădăcini, pe linie maternă, din Şipcoviţa (Dacia sud-dunăreană).
*
Ibrahim Berisha
(n. 1955, doctor în sociologie, specialist în comunicare, poet, prozator, publicist)
Atinge mirosul îmbătrânit al sămânţei
Tremură sub pomul apăsat
Extraordinar de plictisitor
Sunt înţelegător pentru tăcere
Zgomotul patului uitat
Când erai fluviu fără nume
Sunt înţelegător pentru amintirea
Continuă legături de copilărie
Această miazăzi de pomi cu fructe
Întuneric în pântec.
Dă-mi mâna sămânţei femeie
Am venit să-ţi aduc
Calea deschisă până la mine, vânt
Înroşit cu raze topite de soare, şi dacă greşesc
Tocmai în această seară lumina nu se stinge.
*
Milazim Krasniqi
(n. 1955, doctor în litere, poet, gazetar, analist politic)
NUMAI LA SFÂRŞIT DE SEPTEMBRIE
După un timp când mă întorceam
Cei doi se jucau în acelaşi loc
Şi acelaşi joc
Era numai sfârşit de septembrie
Şi nu-mi credeam ochilor
Pentru toată această schimbare dintre noi
Nu m-am mai întors acolo
Pentru că aş fi rămas fără suflet
Această viaţă o avem cadou
Îi dă sens schimbarea
Înălţarea
*
Jeton Kelmendi
(n. 1978, doctor în ştiinţe diplomatice, poet, dramaturg, publicist)
Ea este tăcere vie
Frumuseţe
Cu sufletul liniştit
Un suspin existenţial
Pentru mister
Stau secolele alături
Pe perete
Şi privesc oamenii
În faţă
Nevorbind
Şi nu mai tace
Paritatea inimii bate
În celelalte inimi
Ia cu sine
Punctul ochilor noştri
Tocmai ea este femeia
Care întrece toate plăcerile
Înainte de a intra în ochi
Şi îţi dau
Plăcere
(Paris, 2006)
*
Sali Bashota
(n. 1959, doctor în litere, poet, critic şi istoric literar)
Să trăieşti atât de frumos
Între zilele durerilor mari
Tu nici nu crezi
Că ochiul meu îţi dă lumină
Că te desparţi de amurgurile
Şi întâlnirile pe Corso
Să cânţi liber
Pentru lucrurile simple şi minunate
Pentru aer apă pâine
Tu încă nu mă crezi
Că ochiul meu îţi dă lumină
(1986)
*
Basri Çapriqi
(n. 1960, doctor în litere, poet, eseist, publicist)
Lui A. Musaj
Voi nu-l meritaţi acel deal
Pe care eu l-am purtat cu greu pe spinare
În timp ce eu beam cupa cea din urmă
Voi aşterneaţi pânzele de sidefiu
Apoi
Am aruncat pe umeri tot
Ce-i era în plus ochiului vostru
Din abisul meu de aici
Şi m-am dus
Să umplu acolo lipsa Celui de Sus
*
Lulzim Tafa
(n. 1970, doctor în ştiinţe juridice, poet)
Ne vom aşeza din nou Teuta
Pe scaunele de lemn
Să ciocnim pahare sticloase
Ca destinele, ca inimile.
Din nou să ne aşezăm
Amintirile să le trăim
Să citim versurile
Nopţilor scrise.
Dă-mi ochii să văd soarele
Cum cad stelele
Cerul cum cade.
Ne vom aşeza din nou, Teuta
Să povestim visele
Nopţilor scrise.
Cu ochi deschişi să ne prindă zorile
Din nou ne vom aşeza
Pe scaune de lemn
Atenţie Teuta
De Viaţă
De Moarte
Atenţie…
*
vasilegogea
septembrie 21, 2015
@Dan Ghenea
Mulţumim!
vasilegogea
septembrie 21, 2015
Postare preluată şi pe site-ul Sighet Online: http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=26885:poei-albanezi-la-festivalul-internaional-de-poezie-de-la-sighetu-marmaiei-2015&catid=37:cultura&Itemid=133.
Le mulţumesc colegilor din Sighet!
Ion Ionescu
septembrie 22, 2015
Concisa si cuprizatoare introducere la un eveniment care se anunta nu doar „festivalier”, ci mult mai profund. Multumesc, D.le Gogea si pentru „deschiderea” ferestrelor catre doua publicatii pe care le/am rasfoit cu incintare si resimtind, adesea, surpriza descoperiri de lucruri necunoscute!
Va doresc o intilnire cit mai fecunda cu poetii „iliri” de pe malurile Adriaticii!