Poeţi albanezi, la Festivalul Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei – 2015

Invitaţii speciali ai celei de-a 42-a ediţii a Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei vor fi poeţii albanezi. Nu vor fi, însă, primii albanezi care ajung aici. Încă din secolele XVI-XVII, aşa cum atestă numeroase documente ale cancelariilor domneşti din Ţările Române (în timpul domniei lui Mihai Viteazu peste 15 000 de albanezi trec în Ţara Românescă şi întemeiază localitatea Călineşti, în actualul judeţ Prahova), dar şi ale celei habsburgice, se refugiază sau emigrează pur şi simplu din motive economice, la nord de Dunăre.

Dar, cel mai mare „val” de „emigranţi” albanezi se înregistrează după încetarea Primului Război Mondial: „După primul razboi mondial se constată venirea unui nou val de albanezi, mai ales din Macedonia iugoslavă, din motive economice, de data aceasta stabilindu-se şi în oraşele transilvane Oradea, Cluj, Mediaş, Sibiu, Sighetu Marmaţiei, Baia Mare, Tîrgu-Mureş, ca muncitori şi meseriaşi.„. (Conform: Albanezii din România, pe pagina de webb  DESPRE ALBANIA…IN LIMBA ROMANA.)

Nu sunt nici chiar primii poeţi albanezi care „calcă” pe pămînt românesc. Lăsînd de-o parte exemplul, deja arhicunoscut al albano-românului Victor Eftimiu, este demn de menţionat că, aşa cum poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, a debutat şi a publicat un număr de 19 poeme la Budapesta, în revista lui Iosif Vulcan, şi poetul naţional albanez, NAIM FRASHERI, a publicat o parte însemnată a scrierilor sale la… Bucureşti şi Constanţa! (Dar, cine a fost şi cum e cinstit chiar acum, în lume, acesta aflaţi mai mult din revista PRIETENUL ALBANEZULUI /Miku i shkiptarit.)

Sighetu Marmaţiei va fi gazda a şase dintre poeţii reprezentativi ai literaturii albaneze de azi („kosovară” sau  „doar” albaneză”). Profesorul dr. Luan Topçiu, istoric al literaturii albaneze şi traducător, caracterizează perioada de după 1990 ca fiind „un amalgam de curente, împletire a neoromantismului cu neosimbolismul, a grotescului cu ironia: imitaţiile textuale şi intertextuale”, dar, bun cunoscător şi al limbii şi literaturii române, sondează şi fondul comun iliro-trac al celor două limbi, română şi albaneză.

Graţie generozităţii poetului „sighetean” Vasile Muste, coordonatorul festivalului, pot să vă propun, în avanpremieră, cîte un poem din fiecare. Fac menţiunea necesară că traducerile sunt datorate lui BAKI YMERI, preţuit poet, eseist şi traducător kosovar, din albaneză în română şi invers, cu rădăcini, pe linie maternă, din Şipcoviţa (Dacia sud-dunăreană).

*

Ibrahim Berisha

(n. 1955, doctor în sociologie, specialist în comunicare, poet, prozator, publicist)

FRUMUSEŢE

 

Atinge mirosul îmbătrânit al sămânţei

Tremură sub pomul apăsat

Extraordinar de plictisitor

Sunt înţelegător pentru tăcere

Zgomotul patului uitat

Când erai fluviu fără nume

Sunt înţelegător pentru amintirea

Continuă legături de copilărie

Această miazăzi de pomi cu fructe

Întuneric în pântec.

Dă-mi mâna sămânţei femeie

Am venit să-ţi aduc

Calea deschisă până la mine, vânt

Înroşit cu raze topite de soare, şi dacă greşesc

Tocmai în această seară lumina nu se stinge.

*

Milazim Krasniqi

(n. 1955, doctor în litere, poet, gazetar, analist politic)

NUMAI LA SFÂRŞIT DE SEPTEMBRIE

 

După un timp când mă întorceam

Cei doi se jucau în acelaşi loc

Şi acelaşi joc

 

Era numai sfârşit de septembrie

Şi nu-mi credeam ochilor

Pentru toată această schimbare dintre noi

 

Nu m-am mai întors acolo

Pentru că aş fi rămas fără suflet

 

Această viaţă o avem cadou

Îi dă sens schimbarea

Înălţarea

*

     Jeton Kelmendi

(n. 1978, doctor în ştiinţe diplomatice, poet, dramaturg, publicist)

 MONALISA

 

Ea este tăcere vie

Frumuseţe

Cu sufletul liniştit

Un suspin existenţial

Pentru mister

Stau secolele alături

Pe perete

Şi privesc oamenii

În faţă

Nevorbind

Şi nu mai tace

Paritatea inimii bate

În celelalte inimi

Ia cu sine

Punctul ochilor noştri

Tocmai ea este femeia

Care întrece toate plăcerile

Înainte de a intra în ochi

Şi îţi dau

Plăcere

(Paris, 2006)

*

Sali Bashota

(n. 1959, doctor în litere, poet, critic şi istoric literar)

OCHIUL MEU PENTRU DRITA

 

Să trăieşti atât de frumos

Între zilele durerilor mari

 

Tu nici nu crezi

Că ochiul meu îţi dă lumină

 

Că te desparţi de amurgurile

Şi întâlnirile pe Corso

 

Să cânţi liber

Pentru lucrurile simple şi minunate

Pentru aer apă pâine

 

Tu încă nu mă crezi

Că ochiul meu îţi dă lumină

(1986)

*

Basri Çapriqi

(n. 1960, doctor în litere, poet, eseist, publicist)

 NAŞTEREA POETULUI

                             Lui A. Musaj

 

Voi nu-l meritaţi acel deal

Pe care eu l-am purtat cu greu pe spinare

 

În timp ce eu beam cupa cea din urmă

Voi aşterneaţi pânzele de sidefiu

Apoi

 

Am aruncat pe umeri tot

Ce-i era în plus ochiului vostru

Din abisul meu de aici

 

Şi m-am dus

Să umplu acolo lipsa Celui de Sus

*

Lulzim Tafa

(n. 1970, doctor în ştiinţe juridice, poet)

MÂINE

 

Ne vom aşeza din nou Teuta

Pe scaunele de lemn

Să ciocnim pahare sticloase

Ca destinele, ca inimile.

Din nou să ne aşezăm

Amintirile să le trăim

Să citim versurile

Nopţilor scrise.

Dă-mi ochii să văd soarele

Cum cad stelele

Cerul cum cade.

Ne vom aşeza din nou, Teuta

Să povestim visele

Nopţilor scrise.

Cu ochi deschişi să ne prindă zorile

Din nou ne vom aşeza

Pe scaune de lemn

Atenţie Teuta

De Viaţă

De Moarte

Atenţie…

*

Etichetat: 2015, Baki Ymeri, Basri Capriqi, Festivalul international de poezie Sighetu Marmatiei, Ibrahim Berisha, Jeton Kelmendi, Lulzim Tafa, Milazim Krasniqi, poeti albanezi, Sali Bashota, traduceri, Vasile Muste

Posted in: Din viaţa literară