Dorin Tudoran – un „grănicer” (exilat) „al libertăţii” s-a întors acasă!

Posted on Noiembrie 13, 2015

5



La „frontiera” Bichigiu: un „grănicer al libertăţii” – Dorin Tudoran

*

DT la frontiera Bichigiu

*

          Ultimul volum apărut în ţară, înainte de plecarea în exil, a lui Dorin Tudoran se numeşte Adaptarea la realitate (Dacia, 1982).  O imposibilă adaptare, care „l-a aruncat” – cum mi-a mărturisit, în dedicaţia pe care mi-a scris-o pe carte, în acest început de toamnă la Cluj – „într-o irealitate fără sfîrşit”. Cartea e o culegere de reportaje. Documentate şi scrise, de regulă, în una sau două săptămîni, cum cerea ritmul de apariţie al publicaţiei în care urmau să fie tipărite.

Iată, însă, că după 30 de ani de exil, Dorin Tudoran scrie un nou „reportaj”. Dar, nu de „adaptare la realitate”, nici de descifrare a irealităţii infinite, ci unul „pregătit” o viaţă întreagă, adică şaptezeci de ani! E reportajul simplu, profund, scris cu emoţie şi reculegere al „adoptării identităţii” sale inexpatriabile, care nu poate fi exilată, reluată în legitimă şi demnă posesie, printr-un pelerinaj la „capătul memoriei” pe care a purtat-o mereu, peste tot şi în orice condiţii cu sine, fără a o pierde.

Ce e „călătoria” prin lumea tuturor deşertăciunilor fără memorie? Doar umblet besmetic. Dorin Tudoran a găsit drumul, şi despre acest drum scrie acum un „reportaj” care nu e o descriere, ci o plină de emoţie mărturisire. A re-cunoaşterii căii spre suflet. E sufletul identităţii sale individuale şi generice, istorice şi indestructibile.

Acest reportaj vă invit, nu să-l citiţi doar, ci să încercaţi să-l parcurgeţi alături de el. Pînă la ultima frontieră a fiinţei sale: Bichigiu. Frontiera Libertăţii Absolute!

O călătorie – Bistrița și Năsăud (I)

O călătorie – Bistrița și Năsăud (II)

*

Anunțuri