Trei ipostaze ale memoriei – trei lansări de cărţi

La BCU Cluj-Napoca

Miercuri, 17 februarie 2016, orele 13.00, Sala „Ioan Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca va găzdui lansarea celui de-al doilea volum al cărţii De ce… Doamne ? scrisă de către medicul Traian Neamţu, fost preşedinte al Asociaţiei foştilor Deţinuţi Politici din Cluj. După ce volumul I, publicat în urmă cu câţiva ani, a dezvăluit cumplitele suferinţe îndurate de autor în lagărele şi închisorile comuniste, alături de mii şi mii de români iubitori de libertate, cartea de faţă prezintă avatarurile – la fel de îngrozitoare, însă mai sofisticate – trăite după eliberarea acestuia din penitenciar, în 1964 şi adaptarea la noile condiţii existente atunci în România. Totodată, medicul psihiatru Traian Neamţu mărturiseşte evenimentele prin care a trecut, în calitate de preşedinte al A.F.D.P.R. Cluj, în realizarea – după anul 1990 – a marilor proiecte ale asociaţiei: Cimitirul de pe Dealul Cărămidăriei din Gherla, Monumentul Rezistenţei Anticomuniste din Parcul Central din Cluj-Napoca, refacerea a două celule din subsolul fostei clădiri a Securităţii din Cluj, actualul Palat al Copiilor, unde au fost întemniţaţi numeroşi deţinuţi politici, executaţi apoi şi dispăruţi fără urmă, etc. De asemenea, pe lângă istoriile cu iz personal, extrem de savuroase, cartea conţine şi dezvăluiri de senzaţie, care în mod sigur vor isca numeroase comentarii. Iar una din marile supărări ale autorului – pe lângă multe altele – pe care autorul, spirit  deschis şi vulcanic nu se fereşte să o ascundă este următoarea:  „La noi în țară nu este recunoscut un Holocaust al comunismului, nu am învățat de la Poporul Evreu,  să redăm ca el aproape zilnic frânturi din modul cum s-a făcut Holocaustul nazist. Pe care şi eu l-am văzut, aici, în Ardeal. Şi-l recunosc, l-am văzut și trăit pe viu, aşa că îi îndemn şi pe cei tineri să ţină ochii larg deschişi și să nu admită, pe viitor, asemenea crime, iar cei în vârstă să nu uite” !

Cartea, tipărită în condiţii de excepţie la editura clujeană GRINTA va fi prezentată de către prof.dr. Doru Radosav, istoric, manager al Bibliotecii Centrale Universitare, Gabriel Cojocaru, directorul Editurii GRINTA şi jurnalistul Sorin Grecu.

*

La Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Roman existenţial şi, deopotrivă, roman parabolic, Zborul gâştei sălbatice este povestea unei resurecţii morale prin iubire dar şi a posibilei victorii a omului asupra Istoriei. Personajele lui îşi împlinesc destinele într-un spaţiu închis şi uneori halucinant, dar care este, deopotrivă, şi o poartă prin care se intră într-un univers magic, un univers al poveştilor fabuloase şi povestitorilor dăruiţi. Într-o lume aparent ieşită din timp, oameni mutilaţi de istorie încearcă, şi uneori reuşesc, să-şi recupereze libertatea interioară. Ei nu sunt nici victime, nici călăi, ci pur şi simplu oameni în care Binele şi Răul vieţuiesc deopotrivă.

Povestea lui Matei şi a Mariei, „una dintre cele mai frumoase poveşti de dragoste din literatura română contemporană”, în opinia criticului Liviu Petrescu, „carte încântătoare şi rafinată”, „revelează un romancier de un splendid lirism”, aşa cum aprecia Jacques De Decker, Preşedinte al Academiei Regale de Limbă şi Literatură Franceză din Belgia, la apariţia ediţiei franceze a romanului, publicată de marea editură pariziană Gallimard.

Ediţia de faţă restituie publicului, după un sfert de veac, această carte scrisă cu bucurie şi tristeţe, cu iubire şi ură, în integralitatea ei, recuperând paginile interzise de cenzura vremii.

*

La Centrul de Cultură şi Artă Sălaj

         Editura Caiete Silvane  și Editura Etnologică București, cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și al companiei TenarisSilcotub, au demarat publicarea unei monografii sălăjene sub semnătura etnologului CAMELIA BURGHELE, în mai multe volume, dintre care primele patru au fost tipărite (volumele conțin texte de specialitate: unele publicate deja în cărți de Camelia Burghele, altele aduse la zi iar altele inedite).

Județul Sălaj nu dispunea încă de o asemenea monografie, al cărei rol îl considerăm ca extrem de important și cu care credem ca instituția noastră ar putea să își consolideze poziția de pilon al conservării și valorificării patrimoniului cultural etnografic local.

Proiectul se intitulează generic SATELE SĂLĂJENE ŞI POVEŞTILE LOR și este un proiect – pilot,  care beneficiază și de un sprijin consistent din partea companiei Tenaris Silcotub Zalău. Cele patru volume  vor fi incluse într-o serie completă de studii etnografice, etnologice, folclorice, antropologice (deci mai mult decât o simplă descriere etnografică). Sălajul nu are o asemenea abordare antropologică, foarte vizată în contextul globalizării, patrimonializării UNESCO, conservării identității culturale în toată Europa civilizată. Volumele au ample rezumate în limbile engleză și franceză. Pentru anul 2016 ne propunem editarea următoarelor patru volume din serie.

Din prefața autoarei:

 

„Împreună cu Daniel Săuca, managerul Centrului de Cultură și Artă Sălaj, am îndrăznit să ne gândim la o descriere etnografică a satelor sălăjene, la mai bine de trei decenii după Zona etnografică Meseș semnată de Ioan Augustin Goia și în lipsa altor abordări monografice sistematice despre acest areal. A fost rolul și privilegiul meu să gândesc o serie de volume, cu o anume coerență internă, care să se apropie de viziunea de ansamblu a satelor sălăjene reclamată de un demers antropologic modern. Unele texte sunt reeditări (ale doctoratului, ale bursei postdoctorale la Academia Română, ale unor cărți mai vechi care necesitau o revizuire), altele sunt scrieri noi, „calde”: o serie care s-ar vrea o descriere antropologică amplă și cât mai completă a satului sălăjean de la începutul mileniului III (am început cercetările în 1995 iar 1999 îmi apărea prima carte; până în 2015 sunt, așadar, cercetări de teren ce acoperă 20 de ani). 

Cu modestie spus, nu știu ca la momentul apariției primelor volume din această serie să mai fie, în România, vreun județ care să beneficieze de o asemenea descriere antropologică – sistematică, unitară, coerentă, semnată de un autor unic. Fără laudă, dar cu mândrie. O formulă de patriotism sincer, într-o vreme în care patriotismul a devenit ceva desuet.„

*

Etichetat: AFDPR, BCU, Caiete silvane, Camelia Burghele, Centrul de Cultura si Arta, Cluj-napoca, etnologie, Grinta, holocaust comunist, Horia Badescu, lansari de carti, memorie, Muzeul de arta, roman parabolic, Salaj, satele salajene, Scoala Ardeleana, Traian Neamtu

Posted in: Anamnesis, Din viaţa literară