Altfel de amintiri din… ”anii romantici”! O grevă a foamei, în ianuarie 1991!

Posted on Martie 6, 2016

10



greva2

Despre U.R.S.S.-ul lui Gorbaciov. Fără (?) nici o legătură cu ceea ce se întîmplă acum în U.S.R.!

            Ceea ce se întîmplă acum în U.S.R. este doar ”fundalul” întîmplător al rememorării pe care o fac. Ea a fost, în fapt, ”provocată” de audierea (la radio) a unui interviu al ambasadorului Republicii Lituania la București, cu prilejul unor festivități consacrate împlinirii a 25 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice dintre România și micul stat baltic.

              Nu voi ”despuia” evenimentul evocat de contextul lui istoric (România nu era încă membră NATO, cu atît mai puțin UE !), al cărui protagonist (din păcate ”solist”) am fost, pentru a extrage semnificații spectaculare, ori dimensiuni oraculare. Istoria care a urmat, în tot estul Europei dar mai ales în România, a confirmat,  accentele de ”Casandră” ale declarațiilor mele de atunci.

*

greva1

*

  • „Vasile Gogea, ai început greva foamei în data de 29 ianuarie la ora 8, cu motivația: Timișoara, Vilnius-Riga, Revista ASTRA. Au apărut și cîteva anunțuri în presă, Gazeta de Transilvania, România liberă, Cuvîntul, ai avut un interviu la B.B.C.  (…) De ce Timișoara, de ce Vilnius și Riga, de ce ASTRA?”

download

  • „Aparent, sînt trei lucruri separate, dar am să-ți arăt că ele se leagă. Mă simt legat de Timișoara pentru faptul că la prima ridicare a Timișoarei mi-am depășit frica și am luat o atitudine asumată pînă la capăt, cu toate riscurile. Timișoara reprezintă în momentul de față concentrarea cea mai densă de stare de spirit, de conștiință civică din România. Timișoara este probabil singura zonă în care populația, în mare majoritate, nu este indiferentă dacă în România va fi sau nu o democrație reală. Pe urmă, Vilnius și Riga, pentru că, biografic vorbind, trebuia să particip, chiar în ziua în care a avut loc atacul ”beretelor negre”, la o conferință care avea ca temă Strategii pașnice de tranziție de la totalitarism le democrație. O inițiativă cu o asemenea temă a fost zdrobită sub șenilele tancurilor lui Gorbaciov. Ceea ce se producea și la Talin și probabil că se va întîmpla și la Riga și era gata să se producă, sub alte forme, și în Moldova Sovietică. Este un test pentru ceea ce am putea să ne așteptăm să se întîmple și la noi. Timișoara devine un fel de ”Lituanie” a României, ceea ce și încearcă să facă guvernul prin izolarea sensurilor adevărate ale mișcării din Timișoara și chiar incriminare, în ultimă instanță, a Timișoarei. Și acum, acestea două (Timișoara și Vilnius – Riga) se leagă și de revista ASTRA pentru că la Brașov am avut o tribună în care puteam să-mi finalizez, într-o expresie publică, acest angajament moral. Atît izolarea, ca și aparenta înfrîngere a Timișoarei, cît și tancurile de la Vilnius sînt ”vinovate” de înnăbușirea ASTREI. Văd toate aceste trei lucruri într-o unitate logică politică, chiar dacă ele în sine sînt ilogice și iraționale pentru că sînt împotriva cursului firesc al istoriei. Cred că motivația mea este coerentă. Am fost înclinat să declar, ca un al  patrulea motiv al grevei mele, rușinea pentru frica, absenteismul, chiar lașitatea aproape generalizate din nou, care tind să acopere opinia publică precum mareea neagră a Golfului, care nu reprezintă pentru Gorbaciov, decît o cortină. O altă ”cortină”, în spatele căreia își poate face ”ordine” în ”imperiul” care i-a mai rămas.”

(Fragment din interviul realizat de poetul Vasile Șelaru – trecut, relativ recent la cele veșnice, cu toate cele bune și cele rele ale sale; Dumnezeu să-l ierte! –  la acea dată corespondent pentru Brașov al României libere, și publicat în nr. 7 (1237), 15 februarie 1991, al revistei ORIZONT.)

*

Anunțuri
Posted in: Anamnesis