”Și strigătele lor au biruit” – un poem de Dan Damaschin

Posted on Martie 25, 2016

6



 DAN  DAMASCHIN

d damaschin

Și strigătele lor au biruit

Dar ei stăruiau, cerând cu strigăte mari să fie răstignit;

și strigătele lor au biruit

(LUCA 23;23)

56cc146660784Ziua fiului Omului_Dan Damaschin

1.

Au biruit strigătele acelora care “gura și-au pus-o împotriva Cerului”(Ps.72;9)

Au biruit strigătele celor care singuri s-au osândit alegând bezna propriului iad

lăuntric, în locul Luminii purcese de la Tronul Ceresc.

(“Iar judecata aceasta este, că Lumina a venit în lume și oamenii au iubit întunericul mai mult decât Lumina, pentru că faptele lor erau rele.”(IOAN 3;19)

Au biruit strigătele acelora al căror nefast ceas triumfal se confundă cu înstăpânirea tenebrelor asupra lumii. (“Dar acesta ceasul vostru și stăpânirea întunericului” (LUCA 22;53)

Au biruit strigătele fără noimă și temei împotriva Cuvântului care a zidit cerul și pământul, care a întemeiat Firea celor văzute și a celor nevăzute.

Au biruit strigătele celor care pretindeau viață pentru un aducător de moarte (numit Barabas) și cereau moarte pentru Făcătorul vieții și Dătătorul de viață veșnică.

2.

“… și strigătele lor au biruit” e versul/versetul cel mai tragic; cel mai amar și mai întristător din câte s-au scris vreodată. Numai recitirea, reauzirea și reamintirea lui se învederează pricină de plâns neostoit și necontenit până la scăpătatul veacurilor.

“…și strigătele lor au biruit”. Aceste puține vocabule proclamă o “biruință” mai rușinoasă și mai cumplită, mai înjositoare decît toate înfrângerile suferite de pământeni pe câmpurile de bătaie ori pe câmpul bătăliilor din propriul suflet.

“…și strigătele lor au biruit”. E o biruință ce i-a furnizat lui Cioran otrava strecurată în cuvintele (insuflate, desigur, de pârâșul neamului omenesc) prin care decretează deicidul ca adevărata vocație și menire a omului pe pământ.

*

(Din volumul Ziua Fiului Omului, apărut foarte recent la Editura Eikon)

*

Anunțuri