A apărut primul număr din acest an al revistei ”Mișcarea literară”

Posted on Martie 31, 2016

0



logo_b*miscarea_2

Anul XV, nr. 1 (57), 2016, Bistrița

*

Lenea de lectură

”A te întreba dacă a trecut sau nu vremea literaturii poate însemna alunecarea într-o retorică gratuită. Într-un clişeu care nu se mai termină. A nu-ţi pune o asemenea întrebare, sau întrebări legate de o asemenea temă, însemnă a fi prizonierul unei inocenţe gratuite. Chestionarea continuă a drumului literaturii ţine de condiţia însăşi a literaturii, a creaţiei în sine. Înaintarea literaturii printr-un secol sau altul înregistrează poticneli, care trebuie cunoscute şi, desigur, înţelese şi surmontate. Discursul analizei se încarcă şi el de suficienţe, dar asta nu însemnă că trebuie ocolit. A spune că oamenii nu mai citesc (literatură), că literatura nu mai interesează pare să fie o modă, poate o boală, expresia unei psihoze ce îi cuprinde pe scriitori, pe potenţialii cititori, pe toată lumea care aduce vorba despre cărţi. Din mijlocul acestei psihoze, scriitorii încearcă să iasă totuşi la lumină, şi asta o fac tot prin scris. Răzbesc ei oare?

Întrebarea rămîne în suspensie. Există o serie de criterii care te duc cu gîndul la scăderea impactului scrisului: minima recunoaştere socială a scriitorului, retribuţie aproape inexistentă pentru cei care scriu (într-o lume unde totul se cuantifică în valori financiare), îndepărtarea şcolii de literatură, asaltul mediocrităţii asupra domeniilor literare şi confuzia valorilor, lupta inegală (sau pierdută?) a comunicării literare cu comunicarea TV sau prin Internet, ca şi multe altele…, toate acestea cuprinse într-o viziune sumbră generală, a societăţii, care se răsfrînge şi asupra scriitorului şi treptat se imprimă în scris. Tema nimicului nu e doar o temă literară ci şi una de viaţă şi nu mai ştii care e primordială, cît este profunzime şi cît reflexe epidermice, culese din comportamente gratuite. Şi totuşi, în acest univers al decepţiei se publică din ce în ce mai multe şi mai diverse cărţi, în condiţii grafice din ce în ce mai bune, sprijinite de o difuzare din ce în ce mai rapidă (grevată însă de tot felul de blocaje), prin forme de promovare cît se poate de variate. În fostele ţări comuniste, deci şi (mai ales) la noi, libertatea de expresie (recucerită pe drept şi benefică) a devenit însă năucitoare. S-a publicat şi se publică orice şi de toate!… Peste scriitori şi cititori s-au revărsat valuri şi valuri de mediocritate editorială (cărţi şi publicaţii), capodopere şi opere de toată stima plutind într-o masă incertă şi nu prea bine mirositoare de contrafaceri (gamă uluitoare), kitschuri, pornografie etc. etc. Trebuie să fii foarte puternic pentru a face faţă acestei ameninţări. Dar cum să fii puternic, cînd omul este copleşit de vremi?”

(Din editorialul  semnat de Olimpiu Nușfelean)

*

Semnează în acest număr consacrat în mare măsură lui Matei Vișniec și operei sale:

Olimpiu NUȘFELEAN, Rodica MUREȘAN, Virgil RAŢIU, Vasile VIDICAN, Iulia MURARIU, Icu CRĂCIUN, Cristian VIERU, Anda Laura SILEA, Ion FILIPCIUC, Diana MORAR, Matei VIŞNIEC,  Niculae VRĂSMAŞ, Mircea POPA, Vistian GOIA, Andrei MOLDOVAN, Iacob NAROȘ, Simona-Grazia DIMA, Adrian LESENCIUC, Florin ŞINDRILARU, Doina MACARIE, Gheorghe SIMON, Simona DUMITRACHE, Daniel PENEŞ, Vasile PĂRPĂUŢI, Virgil STANCIU, Eugeniu NISTOR, Gheorghe GLODEANU, Rodica DRAGOMIR, Iustin BORFOTĂ, Alexandru CAZACU, Asher SHAFRIR, Vasile Sebastian DÂNCU, Tudor SĂLĂGEAN, Elena M. CÎMPAN, Ion CUCEU, Alina BRANDA, Zorin DIACONESCU, Mircea SELEUŞAN-BĂTRÂNU,  Antoaneta TURDA, Mircea POPA, Dumitru NISTOR, Pavel DAN, Ion Radu ZĂGREANU, Cornel COTUȚIU, Gabor G. GYUKICS, Virginia NUŞFELEAN, Lucia POSTELNICU-POP, Teodor VIDAM,  Lucian PERŢA, Aurel PODARU.

Revista conține și un interesant Foto-album Matei VIŞNIEC.

*

Citește revista, în format pdf, aici:

*

Anunțuri