Ziua Mondială a cărții pentru copii la Biblioteca județeană ”Octavian Goga” și multiple evenimente la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România

Posted on Aprilie 5, 2016

2



Marți 5 aprilie 2016, ora 10

La Biblioteca județeană ”Octavian Goga”:

Ziua Mondială a cărţii pentru copii

Afis Ziua cartii pt copii mc

Lansarea cărții

 Zece povești pentru copiii năstrușnici,

scrisă de Mircea Goga și ilustrată de Laura Poantă

***

Miercuri 6 aprilie 2016, ora 12

La Filiala Cluj a USR:

Un act de recuperare a memoriei:

dosarul de ”persecuție și rezistență” al preotului greco-catolic Vasile Cesereanu

Afis Cesereanu 6 aprilie

 Lansare de carte

Coperta Cesereanu curbe .cdr

”În 2004 am avut acces, prin intermediul Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.), la dosarul de urmărire de către Securitate al lui Vasile Cesereanu (1899-1984), bunicul meu patern, preot greco-catolic. Pe dosar, cu numărul 324, era precizată menţiunea Strict Secret. Bunicul meu era catalogat, în diferite fişe, de către lucrătorii de Securitate, ca ducând o „activitate contrarevoluţionară”, de „duşman înrăit”, „duşman de moarte al regimului democrat popular” şi „element proeminent al rezistenţei greco-catolice care în mod continuu face propagandă în rîndurile credincioşilor greco-catolici, ţinîndu-i sub influenţa lui şi mobilizîndu-i la slujbele clandestine pe care le face la el acasă”. Am stat o jumătate de zi în biblioteca C.N.S.A.S., am răsfoit aproape o mie cinci sute de pagini, am optat pentru fotocopierea a o mie de pagini. Principalul corpus era alcătuit din fişe de urmărire, documente oficiale prin care bunicul era catalogat drept inamic recalcitrant al statului comunist; erau, apoi, delaţiuni de toate soiurile, făcute de ţăranii din satul lui (majoritatea constrânşi) sau de alte persoane; mai erau în dosar şi memorii ale lui Vasile Cesereanu, fie către organe oficiale (Ministerul Cultelor, Ministerul Justiţiei), fie chiar către Nicolae Ceauşescu; mai erau şi scrisori de mustrare către câţiva prelaţi greco-catolici care trecuseră la ortodoxie; plus pledoarii ale bunicului în faţa instanţelor judiciare.

Această carte cuprinde documente oficiale redactate între anii 1951-1977, cărora li se adaugă documente din portofoliul familiei, ce ajung până în anul 1984.”

Ruxandra Cesereanu

*

NOTA  ADMIN. Salutînd gestul recuperator, în parte și reparator, de memorie al familiei preotului greco-catolic Vasile Cesereanu, nu pot să nu-mi amintesc de o altă carte fundamentală, aceea a Cardinalului Alexandru Todea, Luptele mele.Un strigăt în pustiu vreme de un pătrar de veac (Dacia, 2003), ediție îngrijită de regretatul latinist Vasile Sav și însoțită cu un ”argument” semnat de Acad. Camil Mureșan. Din textul acestuia din urmă, citez aceste cuvinte, potrivite pentru amîndouă lucrările pe care le-am numit aici:

       ”Împlinindu-și rolul de a fi solicitat libertatea Bisericii Unite și de a fi denunțat nedreptatea atroce a suprimării și prigonirii ei, aceste memorii înalță deopotrivă și un imn al durerii, al unei dureri demne și încrezătoare în mîntuire.

       Precum înainte cu milenii, în alte clipe de robie și de restriște, tot astfel răsună parcă din paginile de față un nou De profundis clamavi, Domine!

***

Joi, 7 aprilie 2016, începând cu ora 12

Triplu eveniment la Filiala Cluj a USR

*

Afis 7 aprilie GP mc

O nouă conferinţă din seria Scriitorul în cetate
Gavril POMPEI: Transilvania – geografie şi literatură
Cu acest prilej, autorul va lansa şi antologia de poezie Inorogul şi oglinda (Editura Şcoala Ardeleană).
          ”Adept al criteriului poetic al unui neomodernism îmblânzit, Gavril Pompei recurge constant la confesiunea mediată şi înscenată. Biografismul, mereu transfigurat, se poate totuşi bănui în modul de exhibare a unui anume tip de sensibilitate. […] Există apoi o sensibilitate vibrantă în sondarea semnelor misterioase ale universului sau în reprezentarea expresionistă a realităţii, cu vagi influenţe din Lucian Blaga, cum au constatat şi doi comentatori avizaţi ai autorului, Al. Cistelecan şi Ion Mureşan. În fond, Gavril Pompei nu are orgoliul originalităţii ostentative. El este un poet cultivat care ştie că expresia poetică nu se iveşte din spontaneitatea pură, ci dintr-o substanţă livrescă. Poemele sale sunt minuţios elaborate, atât cele în vers alb cât şi cele în prozodie clasică. Diversitatea temelor constituie şi ea un indiciu al acestei disponibilităţi proprie poeţilor care-şi cultivă sentimentele la umbra bibliotecii. Ştiinţa configurării unor situaţii poetice revelatorii, eleganţa şi subtilităţile limbajului legitimează profesionalismul autorului.” (Petru Poantă)
*
 
►Avanpremieră editorială: Petru POANTĂ, Clujul meu,
ediţie integrală (Editura Şcoala Ardeleană).
Clujul_meu-oameni_si_locuri_Petru_Poanta
          Volumul reuneşte cărţile despre Cluj ale lui Petru Poantă (7 aprilie 1947–7 septembrie 2013): Clujul interbelic. Anatomia unui miracol, cele trei volume Clujul meu (Oameni şi locuri, Anii şaptezeci, Radiografii), dar şi Efectul Echinox sau despre echilibru, care tot despre Cluj vorbeşte, în cele din urmă.
        Clujul meu e titlul ales pentru o istorie vie şi neconvenţională a unei lumi în care personajul principal va fi Oraşul. Fiecare volum din mai multele plănuite se va organiza în jurul unei imagini dominante. Va fi, în cele din urmă, o carte despre ambianţe, locuri, contexte, dar mai ales despre oameni reali, cu faptele şi înfăptuirile lor, aşa cum le-a înregistrat memoria mea şi a bibliotecii mele”.
(Petru Poantă)
*
 
►Lansare de carte: Ion NOJA, Fluturi de lampă
(Editura Şcoala Ardeleană şi Editura Caiete Silvane).
Prezintă: Ion Pop, Adrian Popescu, Ştefan Damian, Daniel Săuca, Vasile George Dâncu.
Afis 7 aprilie IN mc
          ”La ora unui bilanţ existenţial şi liric, Ion Noja se menţine în spaţiul reflecţiei grav-melancolice, vorbind cu un anume scepticism despre cele crezute eterne şi resimţite ca trecătoare, despre vinovăţii trecute şi căinţe melancolice –  „o vinovăţie de penumbre gata de ispăşire” –, păstrând un  fel de distanţă egală faţă de tensiunea dramatic angajantă şi seninătatea contemplativă. În câteva poeme, cele mai bune, printre care şi acela ce dă titlul volumului, sugerează prezenţa statornică a unei lumini lăuntrice de care cuvintele se simt atrase ca efemeridele, altădată aceloraşi cuvinte li se întind capcane, ca într-o ars poetica stănesciană, iar altundeva se reprezintă în ipostaza celui care, foarte sugestiv, „închidea pleoapele la timp, / să nu risipească în întunericul de afară / lumina de sine ce i-a rămas”.
(Ion Pop)
 
 Moderator: Irina Petraş
*
Va putea fi vizionată şi expoziţia Fire de poezie a Angelei Roman Popescu, deschisă la Galeriile revistei Steaua până în 15 aprilie.
*
Anunțuri