Librarium și editura Cartea Românească vă invită
marţi, 19 aprilie, începând cu ora 18.00,
la Librăria Book Corner din Cluj (Bd. Eroilor nr. 15),
unde va avea loc lansarea romanului
Ora închiderii de Vasile Igna.
Invitați, alături de autor: Ion Pop și Ovidiu Pecican.
*
*
Despre volum
Adunaţi de un păpuşar atotputernic, dar invizibil, în jurul unei mese din cafeneaua Consul, în centrul Bucureştiului de azi, Andrei Ionescu, Luca Hossu, Matei Alupei, Ioan Hristu, Marcu Popoviciu şi Augustin Steriu devin beneficiarii unui spaţiu ideal care îndeamnă la introspecţie. Călătoria interioară e însoţită de o privire lucidă pe harta unei Patrii cu un relief istoric accidentat, care a generat şi continuă să genereze drame şi vinovăţii, dar nu şi soluţii.
Descifrat de o memorie capricioasă şi de o mereu necesară nevoie de clarificare, anabasis-ul personajelor e de neevitat, obligîndu-le să se raporteze în permanenţă la un ideal care poate lua, după împrejurări, înfăţişarea unei iubiri neîmpărtăşite, a unei lumi mai echitabile sau a unei inevitabile lupte cu iluzia. Actori principali sau martori de circumstanţă, personajele ajung să-şi dea seama că singura şansă de a veni în atingere cu eternitatea este trăirea, fără rezerve, a prezentului.
Pe măsura înaintării spre o ineluctabilă Oră a închiderii, textul se transformă într-o pasionantă şi adeseori surprinzătoare parabolă despre lumea în care trăim, despre nevoia înnăscută de repere, dar şi despre capcanele, servituţile şi drama căutării acestora.
*
Despre autor
Vasile Igna s-a născut la 4 martie 1944, în Ardusat, Maramureş. Este absolvent al Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca şi a fost profesor de limba română (1966-1969), editor (Dacia, 1969-1994) şi diplomat (Paris, Bucureşti şi Berna, 1994-2007). A debutat editorial în 1969, cu volumul Arme albe. Cea mai recentă carte de poezie publicată este Locuri pustii (Cartea Românească, 2013). A publicat poezie, eseuri, cronici literare şi plastice, traduceri în principalele reviste literare şi culturale româneşti. Poemele sale au apărut în volume, antologii şi reviste literare din numeroase ţări europene, precum şi în SUA, Canada, India şi Coreea de Sud. Prima carte de proză, Ora morilor de vînt (povestiri), a apărut în 1978, fiind urmată de romanele Andante (2006) şi Camera obscură (2013). Este membru al Uniunii Scriitorilor şi al PEN Club şi laureat al mai multor premii literare.
*
Valentin Derevlean
Coordonator Librarium Cluj-Napoca // Librăriile Book Corner & Universității
*
Adaos Admin Gogea’s Blog. Voi adăuga la această prezentare ultimul poem din placheta de debut a Excelenței Sale, Domnul Ambasador, editor, poet, prozator și, îngăduit fiindu-mi de mult să spun, prieten, Vasile Igna, Arme albe (Editura pentru literatură, București, 1969), cu sentimentul că în acesta putem descifra acum, la ”ora închiderii”, ”deschiderea” de fundal ce acompaniază relieful epic din cel mai recent roman al său (mai ales în citarea lui S. John-Perse):
Exil refuzat
”Prin poarta de cretă se văd lucrurile cîmpiei: lucruri viețuitoare, o, lucruri minunate.”
(S. John-Perse, Anabase, c.X)
Peregrinule, toaca în faptul serii-a bătut,
neorînduite, lucrurile s-au retras fără zgomot
și-n goluri spînzură încă păianjeni, mai spînzură încă
cercînd amintirea s-o tulbure cu un ultim balans.
.
Sînt prea multe, prea, rătăcirile-n fața uimitelor focuri
și-i semn că pe culmi mai stăruie-o vreme uscată
dar arde stejarul în creangă albastre podoabe și verzi
și puntea în mijloc s-a rupt
ca un rost risipit în priveghi șovăielnic.
.
Pe drum ne încearcă tăcutele lucruri retrase
prin goluri ne cearcă și semnele – așteaptă răspuns;
elegant osuar se întinde privirii bolnave
cu sarea pămîntului surpată în visele noastre.
Pămîntul sonor își rotește sub ochii de cîrtiță
tot jarul ales din cenușa răsfrîntă în noi.
Cred (ca unul ce-am ”petrecut” ceva timp în ”compania” lui Hegel) că cele trei romane publicate pînă acum de Vasile Igna, Andante (Limes, 2006), Camera obscură (Limes, 2013) și Ora închiderii (Cartea românească, 2016) pot fi citite și înțelese ca o ”triadă hegeliană” a termenilor greci anabasis, katabazis și parabazis (ca termen mediu). Recunosc, această ”lectură” mi-a fost inspirată și de un dialog virtual cu regretatul Magistru din Cajvana, Luca Pițu. Dar temeiul pe care se bazează ipoteza mea e conținutul spiritual al ființei discrete și ”protejate” a persoanei autorului. Prin urmare, e o ipoteză-mărturie, dacă se poate spune așa. Și cred că se poate, pentru că nu suntem într-o instanță juridică, ci în una poietică. În care vorbim și ne întrebăm dacă există o ”oră a închiderii” pentru ”morile de vînt” ale istoriei. (V.G.)
*
Posted on aprilie 18, 2016
0