10 Mai – Ziua Regalității. Trăiască Regele!

Posted on Mai 10, 2016

1



Kingdom_of_Romania_-_Big_CoA.svg

*

mihai-i

*

*

COROANA DE OȚEL

0064 - Carol I - portret gravura

La 14 martie 1881 la București Parlamentul a votat Legea prin care România devine regat.

BONUS

Războiul a trecut, dar frămîntările vietii politice interne reîncep. La putere se află din 1876 partidul liberal, şi guvernul său condus de I.C. Brătianu. Opoziţia conservatoare este dezbinată. Ţara e independentă, recunoscută de puterile europene. La 2 decembrie 1880, se comite un atentat asupra primului ministru, I.C. Brătianu, chiar în fața Camerei Deputaţilor. Atentatorul este un funcționar al ministerului de finanţe, Ion Pietraru. Din fericire, lovitura de cuţit nu este mortală, și primul minstru I.C. Brătianu scapă cu viață.

Carol I proclamre rege 1881În 1881 se împlinesc 15 ani de domnie stabilă şi fructuoasă. Diplomaţii români fac demersuri de mai multă vreme, pe lîngă cancelariile europene pentru ca România să devină regat. Numai la Viena, exista o rezistenţă la ideea acestei schimbări de statut. În Germania cancelarul Otto von Bismark, care juca un rol foarte influent după victoria asupra Franţei şi Congresul de la Berlin a fost de acord, pentru că – să nu uităm – Carol venea dintr-o veche familie germană. Iar Germania urmărea atentă creșterea influenței sale în sudestul Europei. Bismark a sfătuit ca proclamarea regatului să se facă sub un guvern de coaliţie pentru ca toate forţele politice, ca expresie a voinței tuturor, să participe la acest important moment politic. I.C. Brătianu, numit de unii “Bismark român”, a încercat săCarol_I_al_Romaniei negocieze cu conservatorii pentru a forma un guvern de unitate naţională. Aşa ar fi dorit şi domnitorul Carol. Dar tratativele dintre liberali și conservatori eşuează.

În toiul acestor pregătiri politico-dipomatice, vine de la Sankt Petersburg vestea că ţarul Alexandru al ll-lea – alături de care Carol I luptase în Balcani 4 ani mai înainte – fusese ucis într-un atentat. Amănuntele care vin din Rusia întregesc imaginea tragediei. Ţarul se întorcea de la o paradă militară, cînd a fost aruncată asupra cortegiului oficial o bombă. Mai mulți soldați din escortă au fost răniți. Pe cînd Țarul se pregătea să coboare din trăsură, a doua bombă a explodat la picioarele sale. Alexandru al II-lea a murit la puţină vreme după ce trupul său a fost adus în Palatul de Iarnă. La Bucureşti, în memoria Țarului se face la Mitropolie un serviciu funebru. În semn de omagiu Carol poartă Cordonul Sf. Andrei cu spade pe care Țarul i l-a dat în 1877.  Vineri 13 martie au loc dezbateri în Cameră pentru Coroana de Otel Regiintroducerea pe agendă a legii cu privire la proclamarea regatului. Sîmbătă dimineaţa miniştrii liberali merg la Palat pentru a-l înştiinţa pe domnitor că în aceeași zi vor propune Parlamentului legea pentru proclamarea regatului. Carol cere să se amîne dezbaterea pînă după funeraliile Țarului Alexandru. Miniştrii insistă pentru a urgenta lucrurile de teama pierderii unui moment favorabil pe plan extern.

carosetti După amiază la ora 3,00, cum scrie Constantin Bacalbaşa, în Bucureştii de altadată  ”… Generalul D. Lecca propune Camerei să se proclame regatul român. Uimire, aplauze frenetice. Camera trece imediat în secţii, apoi generalul D. Lecca numit raportor, propune un proiect de lege : Art.1. Principatul României este înălţat la rang de regat şi prinţul Carol I de Hohenzollern ia titlul de rege. Art.2 Prinţul moştenitor ia titlul de Alteţă regală, prinţ moştenitor.

C.A. Rosetti, preşedintele Camerei, antidinasticul de dinainte, ţine un discurs entuziast. Alexandru Lahovary, liderul grupului conservator, spune că propunerea va fi votată de conservatori în unanimitate. Se trece la vot, 90 de voturi pentru, nici o ion bratianu 1abţinere, nici un vot contra. În final, Ion Brătianu încheie discuţiile. Textul legii este votat de deputați. Senatul ia în dezbatere proiectul un ceas mai tîrziu. Textul legii este citit de primul ministru. Apoi I. Ghica, Vasile Alexandri, Lascăr Catargiu iau cuvîntul susţinînd ideea. Textul este votat în unanimitate, 40 de voturi pentru.

Deputaţii şi senatorii se îndreaptă apoi spre Palat pentru a fi iscălit de Carol. Acelaşi memorialist, Constantin Bacalbaşa nota: “ În cîteva minute ştirea se răspîndi în tot oraşul. Erea o zi călduroasă de Martie cum rar se văd multe la acea epocă. În cîteva clipe lumea năvăleşte pe Calea Victoriei apoi drapele apar la ferestre şi la magazine. Este o însufleţire generală şi dimitrie ghicasinceră, este sufletul românesc care saltă.”

La ora 6, deputaţii şi senatorii se află în sala tronului. Afară în piaţă mulţimea vuieşte, se aud uralele. Carol şi Elisabeta ies la ferestrele palatului pentru fi aclamaţi. Elisabeta este în doliu după Țarul Alexandru al II-lea. Deputaţii şi senatorii, miniştrii aclamă cuplul regal. Dimitrie Ghika transmite mesajul Parlamentului. Carol răspunde: “Ţara…este de părere că în situaţia pe care a dobîndit-o acum şi în puterea ei naţională dovedită prin fapte, trebuie să se ridice la rangul de Regat. Eu primesc dar titlul de Rege, nu pentru mine, ci pentru mărirea României, sigur fiind că el nu va desface deloc legăturile strînse care mă unesc cu poporul meu prin luptele şi greutăţile ce împreună am înfruntat. Să dea Dumnezeu ca primul Rege dimitire bratianual României să se bucure de aceeaşi dragoste, care a răsplătit pe ultimul Principe de toate necazurile. Pentru mine preţuiesc iubirea acestui nobil popor, căruia i-am consacrat toată existenţa mea, mai mult decît măreţia şi strălucirea unei coroane. “ ( Memoriile regelui Carol 1 al Românei)

Regele mereu aclamat semnează legea în faţa tuturor. Trăiască regele! Trăiscă regina ! Pînă după miezul nopţii mulţimea ocupă fericită străzile centrale, piaţa palatului. A doua zi nu se organizează festivităţi datorită doliului în urma asasinării ţarului Alexandru al II-lea. Peste tot proclamarea regatului este primită cu entuziasm.  Sosesc şi din străinate declaraţii de recunoaştere a noii poziţii a României. Turcia este prima care recunoaşte regalitatea. Apoi Anglia, Italia, Statele Unite. Urmează Germania, Rusia şi Austro-Ungaria. Franţa încheie acest cortegiu la 1 aprilie, două săptămîni de la proclamarea regatului.

RoyaltiesOfTheWorldO surpriză, la 5/17 aprilie Ion C. Brătianu demisionează. Se afla la conducerea guvernului din 1876, perioadă neobişnuit de lungă pentru un Guvern în acea vreme. Noul guvern este alcătuit de Dimitrie Brătianu, fratele lui Ion C. Brătianu, ministru plenipotenţiar la Constatinopole. Pregătirile pentru festivităţi sunt amînate pentru 10 mai pentru ca data să coincidă cu cea a declarării lui Carol, Domn, în 1866, 15 ani mai devreme. Regele pleacă însoţit de regină la Sinaia. Aici se afla în contructie castelul Peleş.

Pregătirile pentru declararea României regat, se întețesc în mijlocul emoției generale. Carol nu acceptă să i se facă o coroană de aur. Dorește să aibe una confecţionată din oţelul unui tun capturat în 1877 la Plevna. Reginei Elisabeta i se va confecţiona însa una din aur. Coroana regelui este lucrată la Arsenalul armatei. La 7 mai soseşte la București fratele regelui, prințul Leopold cu cei doi copii ai săi, Carol și Ferdinand. Ferdinand este şi prinţul moştenitor al tronului. La 9 mai, coroanele sunt duse la mitropolie pentru a fi sfinţite. Cortegiul este condus de Dumitru Brătianu, urmat în trăsuri de ceilalți miniștri. Mulţimile se strîng pe trotuare. Steagurile armatei sunt duse în aceeaşi seară la palat. La lăsarea întunericului este organizată o defilare cu torţe.

0139 - Incoronarea regelui Carol I in Palatul Regal din Bucuresti la 10 mai 1881 - gravuraZiua de 10 mai începe cu primirea telegramelor de felicitare din partea suveranilor Europei. Se trag 24 de salve de tun. Puţin după zece, dimineaţa, cortegiul regal părăseşte palatul Cotroceni. La 12,00, cortegiul ajunge la dealul Mitropoliei unde mitropolitul iese înainte. Regele, Regina, princepele Leopold, însoţit de Ferdinand şi Carol, intră în biserică pentru a se închina, aici se află coroanele pregătite pentru încoronare. Pe platoul din faţa bisericii patriarhale Sf. Dumitru este amenajată tribuna regală. Alte tribune adăpostesc corpul diplomatic, membrii guvernului. Ceremonia încoronării durează două ceasuri. Patru generali aduc coroanele. Afară din biserică unde au stat peste noapte. Mitropolitul şi un sobor de preoţi binecuvîntează coroanele. 101 salve de tun dau semnalul. Primul ministru Dumitru Brătianu înmînează pentru semnare un pergament unde sunt notate principalele date ale istoriei României din 1866 pînă în 1881. Este zollern_01[1]semnat de Rege şi Regină, de miniştri.

Cortegiul se întoarce la Palat înconjurat de mulţimi entuziaste. În sala tronului, unde s-au strîns demnitarii şi oaspeţii străini. Regele spune, după ce a primit coroana din partea preşedintelui Senatului și după ce Regina a primit coroana din partea președintelui Camerei Deputaților:

Prin serbarea de azi se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani bogată în lupte grele şi fapte mari ! Sub ocrotirea Constituţiei şi a legilor sale, România a făcut progrese mari; munca neîncetată a bărbaţilor de stat, vitejia armatei sale şi ferma mea încredere în puterile poporului au adus la îndeplinire dorinţa fierbinte a tuturor. Regatul care e o garanţie sigură pentru viitor, e azi înfăptuit. Cu mîndrie dar primesc această Coroană carea a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sîngele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca un semn al independenţei şi puterii României ! …

( Memoriile Regelui Carol I al Romaniei )

STELIAN TĂNASE

Preluat de pe

http://www.stelian-tanase.ro/coroana-de-otel/

*

Anunțuri
Posted in: Anamnesis