Reviste proaspete, lansări de carte, teatru, conferințe… Sau de la Iași, prin Botoșani, Runcu Salvei, Bistrița la Cluj-Napoca

Posted on Mai 11, 2016

1



*

De la junimiștii scriptori

Scriptor 5-6-2016

SUMAR

relief contimporan
POEMUL DESENAT
4 Daniel CORBU, Șamanul
5 Vasilian DOBOŞ, Grafică ilustrativă
UN POET, O PAGINĂ
6 Nicolae COANDE, Domnul Turner a văzut cîndva o locomotivă
7 Gellu DORIAN, Serghei Esenin
PROZĂ
8 Iulian FILIP, Pălăriuță Oranj și lupul din râpă
11 Mara Magda MAFTEI, Și dacă omul…
14 Lucian ZUP, Jocul de-a zborul
ESEU
17 Ștefan AFLOROAEI, Cine spune că nimic nu are sens?
20 Leo BUTNARU, Dinspre alții – spre mine însumi
23 Codrin Liviu CUȚITARU, Tragedia ca război cultural
LITERATURA LUMII
28 Jin GAK (HYESIM) (Coreea de Sud), Lacul; Rătăcind prin
munți; Plăcerea de a ști ce este de ajuns; Pentru Yomuk;
La moartea maestrului Byeon
Prezentare şi traduceri: Iolanda PRODAN
 interviu, dialog, chestionar
INTERVIU
32 Simona MODREANU rector Vasile IŞAN (II)
36 Grigore ILISEI Valeriu GONCEARIUC
DIALOG
40 Eugen MUNTEANU acad. Viorel BARBU (III)
44 Alex VASILIU Tiberiu SOARE
CHESTIONAR (formulat de Lucian VASILIU)
48 Răspunde Iulian BOLDEA
 artis amica nostrae
52 Eugen MIRCEA (pictură)
 muti magistri sunt libri
56 Ioan HOLBAN, Pentru cei inteligenți, cu lecturi și replică
(Passionaria Stoicescu), Fiecare matelot are insula sa
(Nicolae Corlat), Copilăria fără copilărie (Lucian Zup)
62 Elvira SOROHAN, Sub protecția lui Hermes
(Dana Konya-Petrișor)
65 Nicolae CREȚU, 11-le lui Vasile Proca
68 Magda URSACHE, Un excitator mentis: Gabriel Mardare
71 Vasile IANCU, Monografia sătească, act cultural pilduitor
(Sergiu Manolache)
73 Maria ȘLEAHTIȚCHI (Chișinău), Lucia Țurcanu
76 Vlad ZBÂRCIOG (Chișinău), Absintos. Nori de cerneală
(Grigore Chiper)
79 Puiu IONIȚĂ, Condamnarea comunismului o inițiativă
mereu eșua
83 Diana BOBICĂ, Între exil și acasă – epistolarul prieteniei
(Traian D. Lazăr, Raluca Andreescu)
86 Constantin CUBLEȘAN, Poezia ca mărturie de viață
(Ioana Nicolae)
88 Radu CIOBOTEA, Radu Paraschivescu și gesturile care
definesc România; Vedetele de mucava (Patrick André
de Hillerin)
91 Anastasia DUMITRU, Trepte de lumină (Virgil Maxim)
95 Daniela-Paula EPURIANU, Distopia cărții sau amfora
cu vise spulberate (Gellu DORIAN)
97 Ștefan VLĂDUȚESCU, Fiecare dintre noi are un nume secret
(Nicolae Coande)
100 Passionaria STOICESCU, Biserica din suflet și din poem
(Marcel Miron)
102 Cristina CHIPRIAN, La început a fost (de)semnul
(Iuliana Claudia Ciofu, Ana-Maria Ovadiuc)
103 Liviu APETROAIE, Cărţile pe masă (Aura Christi,
Constantin Cubleșan, Nicolae Spătaru, Ovidiu Dunăreanu,
Simion Bogdănescu, Bogdan-Petru Maleon)
eminesciana
106 Eugen SIMION, Manuscrisele Eminescu
109 Doru SCĂRLĂTESCU, Eminescu în patrafir de cuvinte
114 Horațiu STAMATIN, Pentada coloristică eminesciană
miscelaneu
120 Alexandru ZUB, Lumină și lumini în epoca renașterii naționale
123 Alexandru CĂLINESCU, Avanpremieră editorială
Mihai Ursachi
126 Eugen URICARU, Chișinău
128 Liviu Ioan STOICIU, Din anul Revoluţiei. De uz strict
personal (VII)
131 Ștefan OPREA, Teatrul românesc 200
133 Oltița CÎNTEC, Un jurnal de producție (Alina Mazilu)
135 Narcis GIURGIU
136 Cristina HERMEZIU (Paris), Dada împlinește o sută de ani.
La Paris
138 Vlad NEDELCU, Adrian Ghenie. (Re)poziţionarea
în contextul internaţional al artei contemporane
LUMEA PRESEI CULTURALE
140 Adnotări de Alexandru Dan CIOCHI
*
Citește revista în format pdf, aici:  SCRIPTOR 5-6-2016

***

Din dulcea Bucovină

bucovina literara

Sumar:
autograf
Mircea Muthu – Diptic
invitatul revistei
Valeriu Matei – Patimile, după Matei (Valeriu Matei) (interviu realizat de Vasile Proca)
in memoriam
USR, Filiala Cluj – Radu Mareş (3 martie 1941 – 25 martie 2016)
Doina Cernica – Bucovineanul
jurnal comentat
Liviu Ioan Stoiciu – Publicaţii culturale, altele decât cele ale uniunilor de creatori, finanţate „cu cântec” de Ministerul Culturii
aforisme
Gheorghe Grigurcu – „Nobleţea oricărei speranţe”
poesis
Vasile Proca – Peisaje umane
Vasile Baghiu – Reconfigurări
Daniel Corbu – Şah orb
Felix Nicolau – probleme cu conexiunea
cronica literară
Ioan Holban – O frescă a României comuniste
Constantin Cubleşan – „Desculţi în iarba încâlcită a vieţii” (Marta Petreu)
Lucia Olaru-Nenati – Citind o carte palimpsest
recitiri
Adrian Dinu Rachieru – G. Călinescu, un „strateg” iluzionat (I)
apeiron
Matei Vişniec – Migraaaanţi sau Prea suntem mulţi pe nenorocita asta de barcă (fragmente)
eminesciana
N. Georgescu – Receptarea ziaristicii eminesciene (II)
Theodor Codreanu – Eminescu, între fizică şi poezie
portret în cărbune
Al. Cistelecan – O cântare paroxistică
liber pe contrasens
Adrian Alui Gheorghe – Colectivismul cultural
carnete critice
Cornel Ungureanu – Alte amintiri din Ţara Fagilor
Maria Cap-Bun – ”The Romanian writer Matei Vişniec is right – the centre of the Universe is in his town”
cadran
Vasile Andru – Paris, un loc bun să te exilezi
antropologica
Daniela Micu – Reconfigurarea ideii de spaţiu şi timp în antropologie versus recuperarea prin jurnalul de călătorie a obiectului pierdut
apostrof
Magda Ursache – Grâul şi neghina
opinii
Petru Ursache – Clipa Basarabiei
din sens opus
Leo Butnaru – Epicurianul
miscellanea
N. Georgescu – Mălăieş în călcăieş (II)
eveniment
Monahia Elena Simionovici – Gânduri de simplu privitor
Doina Cernica – Singurul Ulise care nu a ajuns acasă
*
Citește revista în format pdf, aici:    bucovina nr.2 2016 

***

Despre Dadaism plus Matei Vișniec la Bistrița

salonul11mai

Potrivit unui comunicat al Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, la Centrul German va avea loc, miercuri, un eveniment literar în cadrul căruia acad.prof.dr. Ion Pop, de la Universitatea ,,Babeş-Bolyai”, va prezenta cartea ,,Dadaism”, în prezenţa autorului, scriitorul Petre Răileanu. Volumul a apărut la Editura ,,Tracus Arte” din Bucureşti, anul acesta. În continuare, se va desfăşura o dezbatere despre revista „Poesis”, în prezența fondatorului ei, scriitorul George Vulturescu, care a reuşit performanţa de invidiat de a scoate până în prezent 300 de numere. În cadrul aceluiaşi eveniment, de la ora 19.30, la Sinagogă, trupa clujeană ,,Teatrul acum” va juca spectacolul de teatru cu piesa ,,Femeia ca un front de luptă”, de Matei Vișniec.
Manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean, prin Centrul Judeţean pentru Cultură, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj, Biblioteca Judeţeană ,,George Coşbuc” şi Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud.

(Conf. cotidianul Mesagerul de Bistrița-Năsăud, http://www.mesagerul.ro/2016/05/06/academicianul-ion-pop-va-vorbi-despre-dadaisme-la-salonul-scriitorilor)

***

La Filiala Cluj a USR

1. Ziua Latinității

Afis Ion Talos Conferinta mc

O nouă conferinţă din seria Scriitorul în cetate,
dedicată Zilei latinităţii:
Ion Taloş, Împăratul Traian în tradiţia populară romanică.
„Literatura medievală occidentală consemnează mai multe variante ale unei legende cunoscute sub titlul
Traian şi văduva din Roma: tocmai când împăratul era pe punctul de a da semnalul de plecare la război
împotriva lui Decebal, îi iese în cale o biată văduvă din Roma, care cere să i se facă dreptate (pe loc) pentru uciderea unicului ei fiu. Tema a pătruns și în pictură şi a preocupat o seamă de cunoscuţi autori (Gaston Paris, G. Boni, A. Graf, Claus Riessner). Colecţiile de folclor contemporan din ţările romanice – cu excepţia celor din România – manifestă însă mai puţin interes pentru marele împărat. Într-adevăr, folclorul românesc păstrează amintirea lui Traian în legende, tradiţii, credinţe. Principalele trăsături ale portretului pe care i-l creionează folclorul românesc au o vechime de aproape două milenii, fapt de excepţională importanţă pentru cultura şi literatura noastră.” (Ion Taloş)

*

2. Slove ”rurale” dar cu… ”carte”. De la Runcu Salvei

Afis Vasile Dancu

*

”Asemeni dealurilor împădurite ale Anei Blandiana, sfere pe jumătate ascunse în pământ, poezia
locuirii de la Runcu Salvei „ascunde” deasupra ei o cupolă aproape trufaşă în conştiinţa de sine,
cupola tuturor depărtărilor cărora le e temelie. Aceste adevăruri alunecă discret-şugubăţ printre
versuri. Ţăranul cu acces la verbul „domnilor” are, până la un punct, ceva din Ion Creangă. Stăpâneşte
şi el arta disimulării. Rezolvă însă pe dos chestiunea dublei apartenenţe. Nu duce satul cu el în lume,
ci aduce lumea în satul lui. Dacă „povestariul” îşi încropea în mahalaua Ţicăului un spaţiu original,
tranzitoriu şi oscilant ca şi firea sa paradoxală, bojdeuca, veritabil muzeu al apartenenţei (care îi
oferea toate înlesnirile unei vieţi simple, primitive, un surogat de viaţă la ţară, dar putea fi şi locul
potrivit pentru rafinamente intelectualiceşti, locul în care sonorităţile cuvintelor erau „cercate” până la
perfecţiune), Vasile Dâncu încropeşte un spaţiu al apartenenţei sale la lumea înaltă instalând în casa de
la ţară o Bibliotecă.”
Irina Petraș

*

DSC02361

*

VASILE  DÂNCU :

CÂNTEC

Orașul crește,

satul se scufundă,

de deasupra stelele

își ning indiferența.

Hârtia suportă

și pană și pumnal

și chiar rafale

de mitralieră.

Unii ”slăbesc”

ca Adrian Păunescu,

alții se ”îngrașă”

ca Vasile Gogea.

Cine-i de vină

că neadaptații

oricum fac

tot dedesubt rămân?

(Din volumul Slove rurale. 2001-2009, Eikon, 2009, p. 39.)

*

DSC02323

Foto: Sandra Cibicenco

*

Anunțuri