Administrația Prezidențială repetînd scenariul neotestamentar ”de la Anna la Caiafa” în ce privește Campania Națională ”Salvați Istoria Națională, Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu”!

Posted on Mai 13, 2016

4



Un memoriu privind situația reabilitării Casei Memoriale „Iuliu Maniu” a fost depus luni, 25 aprilie 2016, la Administrația Prezidențială a României, cu scopul de a-l informa și de a-i cere implicare președintelui Klaus Iohannis în vederea continuării lucrărilor care au fost sistate la mijlocul acestei luni, din cauza datoriilor. Apelul a fost înaintat de Parohia Greco-Catolică Bădăcin, care este administratorul imobilului, și depus la Cotroceni prin intermediul directorului executiv al Fundației „Corneliu Coposu”, Ion Andrei Gherasim.

Inregistrare-memoriu

*

Iată, mai jos, ”răspunsul” primit, care nici măcar nu e asumat de Administrația Prezidențială, ca să nu mai spunem de Președintele României. Al unei Românii care i-a rămas datoare unuia dintre Părinții ei Fondatori, Iuliu Maniu, nu numai cu un mormînt, dar cel puțin cu propria lui casă, casa Familiei Maniu – un loc de maximă concentrare a conștiinței naționale românești și centru ”de comandă” atunci cînd vitregia istoriei a cerut-o.

Iuliu Maniu a știut, a vrut și a putut să predea, fără a păstra nimic pentru sine, în calitate de Președinte Executiv al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Coroanei României, purtată cu demnitate de regele Ferdinand  (neamț prin naștere, român prin fapte), spre democratică, demnă și cinstită, în interesul națiunii, administrare toate provinciile istorice care și-au proclamat, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Unirea cu Țara. Președintele de azi al României, primul între cetățenii români prin voința liber exprimată a tuturor românilor, etnic german prin naștere, nu pare să poată primi și păstra nici măcar moștenirea memoriei donatarului fondator. ”Delegă” obligația sa constituțională și morală de a răspunde chiar și unei solicitări venite din partea ultimului dintre cetățenii țării, atunci cînd aceasta e de interes național, unei instituții care e parte dintr-un guvern despre care declară public că ”nu e al lui” (probabil nici al României, de vreme ce Primul Ministru nu a răspuns încă interpelării pe această temă adresată de senatorul Sorin Ilieșiu, în data de 7 martie 2016), unui minister care e condus de o doamnă care declara, atunci cînd era Director al Institutului Cultural Român din New York că e o ”exilată” (n-am auzit să-și fi redefinit public statutul!)! În fapt, prin această ”tăcere”, Președintele devine prezumtiv vinovat moral în fața istoriei, ”promulgînd” tacit o a doua condamnare a lui Iuliu Maniu. O condamnare perpetuă la ”zeghea uitării”! Aceasta să fie semnificația ”politicii pas cu pas”? O politică a ”defrișării memoriei” acestui neam în prea multe rînduri decapitat de elitele sale?

*

Pr C Borz 1 (1)

*

Pr C Borz 2 (1)

*

 Dar, cel puțin ca simplu cetățean al României, membru al unei minorități care a salutat, semnat și aclamat actul de la 1 Decembrie 1918, nici măcar un răspuns neoficial, simbolic, concretizat într-o   donație oricît de modestă, în nume personal, de pildă o parte din veniturile obținute prin închirierea celor cîteva case pe care le deține, nu poate face Președintele României? Cel care va fi, probabil, Președinte și peste doi ani, atunci cînd națiunea română va sărbători jubileul centenarului Marii Uniri! Nu știu cum se va simți Președintele atunci, la Alba Iulia, știind că Iuliu Maniu nu are mormînt, că locuința sa și a strămoșilor săi (pe care a lăsat-o prin testament surorilor sale pentru a fi înființată o fundație cu scopuri caritabile!) abia mai stă în picioare, nu se știe dacă sprijinită pe pămînt, ori agățată de cer? Dar eu, și știu că încă mulți alții, ne vom simți ca niște orfani exilați în propria țară…

Și, pentru că tocmai s-a sărbătorit Ziua Regalității Române, mă mai întreb dacă Domnul Klaus Johannis a înțeles ce a vrut să transmită M.S. Regele Mihai, de la tribuna Senatului României, atunci cînd a rostit aceste cuvinte: „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.

*

Iuliu_Maniuiuliu-maniu

“Rar bărbat politic mai sobru, mai modest. Văzându-l de aproape, nu o dată mi-am zis: Mare forţă e modestia! N-a visat, n-a râvnit niciodată averea. Nu l-a interesat. N-a primit o dată să figureze într-un consiliu de administraţie. Şi nu o dată i s-a oferit. În casa lui de sus, din vila de la Bădăcin, nici covoare persane, nici tablouri de preţ, nici bronzuri. În Bucureşti – o odaie de hotel, la Athenee Palace, odaie simplă ce nici pe departe nu justifica numele somptuos de Palace. Şi nu e o micşorare să adaug că nu o dată l-am găsit seara mâncând singur în odăiţa lui, pe un colţ de masă, pâine neagră din care tăia tacticos cu un cuţitaş şi câteva mere frumoase, pe care cu mândrie spunea că le adusese de la Bădăcin.Un ascet. Iar în colţ, pe masa de lucru, vedeai numai două cărţi: Biblia şi broşura oficială de Mers al tenurilor. Una pentru drumurile lui sufleteşti, cealaltă pentru cele trupeşti, în necontenitele lui deplasări politice.” (Constantin Xeni, om politic, diplomat şi istoric)

*

casa-iuliu-maniu-badacin-salaj-4

Dacă doriți să sprijiniţi campania „Salvaţi Casa Memorială Iuliu Maniu”, conturile sunt:
Lei: RO22 RZBR 0000 0600 0208 5400
Euro: RO18 RZBR 0000 0600 0289 9205
Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730
Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com
– deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu-Silvaniei, jud. Sălaj
*

Întreaga activitate legată de evoluția campaniei poate fi urmărită pe pagina de

Facebook:https://www.facebook.com/SalvatiCasaMemorialaIuliuManiu/?fref=ts

*

Anunțuri