Despre alegerile locale. O reluare

Posted on Mai 31, 2016

4



„Spiritul pozitiv” şi „alegerile comunale”

 Alegeri-locale-dilema-vot

       Din patru în patru ani, la sorocul cuvenit alegerilor locale, tema „decolorării politice” a acestora revine, mai zgomotos sau în surdină, în discuţie. Teoria politică ne avertizează că politizarea excesivă a alegerilor locale, subordonarea lor intereselor de partid reprezintă un abuz şi o încălcare a spiritului Constituţiei care a prezervat cetăţenilor nu numai dreptul la iniţiativă legislativă, la exercitarea suveranităţii prin referendum dar şi posibilitatea de a-şi desemna primarii, consilierii şi preşedinţii consiliilor judeţene prin vot, prin exerciţiu independent de exercitarea puterii în funcţie. Puterea, de altfel, nu trebuie să fie prezentă decît în actul de organizare şi asigurare a legalităţii alegerilor. Instituţia care poartă aceste responsabilităţi (şi răspunderi, chiar penale!) este, desigur, instituţia Prefectului, prefecturile. Experienţa istorică ne spune însă că, de cele mai multe ori, Prefecţii fac tot ce le stă în putere pentru ca „alegerile să se desfăşoare după chipul şi asemănarea guvernului”. Nu doar de azi, de ieri, după 1990, ci chiar din vremurile lui Eminescu. Şi, desigur, Caragiale!

   „Este oare vorba – se întreba Eminescu (în Timpul, la 21 iunie 1881) – cînd se fac alegeri comunale să se afirme principii politice, mai ales la noi în ţară, unde avem atîta lipsă de spirit pozitiv, de însuşiri utile, de inteligenţă şi onestitate administrativă?”

Întrebarea rămîne valabilă şi astăzi, după mai bine de o sută treizeci de ani. Răspunsul poetului, deja repetat în epocă, merită să-l reluăm şi să medităm la el şi noi:

       „Precum am mai spus şi cu altă ocazie, la comună şi judeţ nu este sau n-ar trebui să fie vorba de alegeri de caracter politic. Din amestecul spiritului politic în aceste alegeri, unde nu-i cestiunea decît de o bună administraţie şi gospodărie, rezultă că atîtea conştiinţe problematice, atîtea persoane unşurele şi incapabile sînt chemate a administra interese de milioane, a face şi a întrebuinţa împrumuturi pe socoteala contribuabililor, sporindu-le necontenit sarcinile deja destul de grele, şi a nu da acestor contribuabili, în schimbul sarcinilor, decît neglijenţă, insolubilitate publică, lucrări de cîrpeală sporadică în stradele din centru şi, din cînd în cînd, şi oarecari vexaţiuni.”

Ce fac, astăzi, liderii noştri politici? Parlamentarii îşi iau „vacanţă” motivată de nevoia de a se „implica în teritoriu”. Altfel spus, îşi suspendă misiunea pentru care au fost aleşi şi se pun pe „făcut treabă” (cum ar spune acelaşi nefericit Eminescu) taman acolo unde n-ar trebui să aibă nici o treabă. Încarcă, mai clar vorbind, politic alegerile locale, contribuind, după puteri fiecare, la căpătuirea soldaţilor credincioşi ai partidelor lor. Mai mult, le şi încurcă prin sufocarea, strivirea, invizibilizarea intereselor specifice ale comunităţilor locale în maşinăriile ideologice ale partidelor, „comunele” fiind anonimizate în geografia politică a intereselor de ansamblu ale partidelor. Partidele, Guvernul, Parlamentul – toate par gata să preia greutăţile, dificultăţile administraţiei locale, toate par ticsite de soluţii salvatoare care nu aşteaptă decît votul cetăţenilor pentru a se transforma într-o dulce realitate!

Nu este doar demagogie în această stare de lucruri, ci şi o încălcare a democraţiei. Pentru că ceea ce trebuie să obţină cetăţenii la alegerile locale este, în ultimă instanţă, nu programe şi proiecte (indiferent cum ar fi ele, utopice ori realiste), promisiuni şi angajamente că „se va face” cutare sau cutare lucru, ci garanţia că, odată constituită o nouă „guvernare” locală, aceasta se va consulta cu ei ori de cîte ori se va hotărî să chiar „facă ceva” pentru comunitate. În aceasta constînd chiar substanţa vie a autonomiei administrative, exercitarea reală a puterii locale şi abandonarea iluziei participării la puterea centrală. În plus, s-ar limita considerabil numărul şi amploarea diferitelor forme de complicitate dintre acestea, funcţionarea solidară şi coerentă a sistemului administraţiei publice avînd şanse reale de optimizare.

Părăsind o clipă registrul eminamente analitic, devin visător şi îmi imaginez că noul preşedinte al consiliului judeţean va consulta cetăţenii şi va supune aprobării consiliului o hotărîre care să facă posibilă, în conformitate cu prevederile Legii achiziţiilor publice de bunuri şi servicii, încheierea unui contract cu un post de televiziune pentru transmiterea în direct a tuturor şedinţelor consiliului!

Faţă de toate aceste stări de lucruri nu ne rămîne decît să sperăm – încă o dată alături de Eminescu – că „alegătorii vor părăsi nepăsarea de pînă acuma şi vor şti să reziste influenţei morale şi să-şi dea votul aşa cum cer adevăratele interese ale comunei.”

_____________________

Ilustrația: http://national.md/tag/alegeri/

                                                                                                  Vasile GOGEA

31 mai 2012

*

Anunțuri
Posted in: Spune acum!