In Memoriam Mihnea Berindei. Un prieten al celor fără de prieteni

MIHNEA BERINDEI. (n. 22 martie 1948, București, România – d. 19 iunie 2016, Veneția, Italia)

Între 1966 și 1970, a urmat cursurile Facultății de Istorie a Universității București (s-a specializat în istoria Imperiului Otoman).

A emigrat în Franța, unde, în 1972, a absolvit, la Paris, Ecole Pratique des Hautes Etudes (EPHE).

În Franța, s-a dedicat cercetărilor în domeniul său de specialitate: Istoria Imperiului Otoman, secolele XV-XVII.

Între 1971-1991, a fost cercetător specializat în istoria Imperiului Otoman la Școala de Înalte Studii de Științe Sociale (École des Hautes études en Sciences Sociales), iar din 1991 — angajatul Institutului de Științe Sociale și Politice al Centrului Național de Cercetări Științifice din Franța (CNRS).

În perioada 1972-1991, a ocupat diverse poziții de cercetător la Centrul de Studii privind URSS, Europa de Est și Spațiul Turc al Școlii de Înalte Studii de Științe Sociale (EHESS).

Membru al comitetului de redacție al revistei de specialitate Turcica (1980-1889), precum și al comitetelor de redacție al revistelor L’Alternative (1979-1985), L’Autre Europe (1986-1994) și al trimestrialului Politique Internationale.

Membru fondator al Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, creat în 1977 pentru sprijinirea Mișcării Goma; a luat parte la fondarea, în 1980, a Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului în România cu sediul la Paris (a fost purtător de cuvânt și în ultimii ani vicepreședinte).

După 1990, și-a continuat activitatea prin cercetări asupra societăților postcomuniste.

În perioada 1990-1992, a fost președintele organizației Biroul de Informații și Ajutor pentru România, iar în 1992 a devenit vicepreședintele asociației Est Libertés.

După căderea comunismului, a participat la crearea Grupului pentru Dialog Social și a susținut primele organizații civice românești, iar în anii 2000 s-a implicat în restituirea pentru istorici a arhivelor Partidului Comunist din România.

A fost membru al Comisiei Prezidențiale pentru Investigarea Dictaturii Comuniste din România.

A semnat cărți, studii și articole.

 

AGERPRES/(Documentare — Doina Lecea; editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)

*

Mihnea Berindei a fost unul dintre cei mai activi și eficienți reprezentanți ai exilului românesc militant din Franța. Sesizînd și antrenînd în acțiunile sale organizații internaționale care aveau ca obiectiv respectarea drepturilor omului, precum Amnesty international și Reporters Sans Frontières  sau fondînd altele noi, în care a coagulat energiile exilului românesc, Mihnea Berindei, nu numai că a trecut, cu discreție și stoicism, peste situația sa personală de dublu exilat (din țară și din familie), dar a devenit susținătorul și prietenul tuturor celor care, rămași în țară, aveau de suportat, ca o consecință a atitudinii lor critice la adresa regimului comunist, ostracizarea, izolarea sau chiar reprimarea.

În acest ceas ultim al existenței sale angajate, nu pot spune decît că a fost un OM generos, un CARACTER neînfrînt și un CĂRTURAR militant, mereu de partea Adevărului. Un prieten al celor fără de prieteni. Pentru el, solidaritatea însemna totdeauna acțiune organizată, eficientă, structurată instituțional. Îi rămîn și eu, într-un fel foarte personal, îndatorat. Cu acest sentiment voi păstra  amintirea luminoasă a întîlnirii cu el, la Paris, în toamna anului 1990. (V.G.)

*

Etichetat: dizidenta, exilul romanesc, istoric, Mihnea Berindei, necrolog, solidaritate

Posted in: In Memoriam