Gheorghe Grigurcu omagiat în revista ”CONFESIUNI” – nr. 35, iulie 2016

Posted on Iulie 28, 2016

2



       ”Grigurcu a avut şi şansa unor întâlniri mirabile, de-ar fi să pomenim „relaţia feerică” cu omul providenţial, Blaga, cel care nu ezita să ofere un pronostic, confirmat cu strălucire: „aş spune puţin despre el, dacă aş afirma doar că promite enorm”.
       Promisiunile s-au împlinit, tânărul „neprevăzător”, exclus de la „fabrica de poeţi”, trecut prin slujbe umile, prin calvarul audienţelor şi al memoriilor, a devenit un nume de referinţă.”
Adrian Dinu RACHIERU

*

download

*

VASILE GOGEA:

AD HONOREM GHEORGHE GRIGURCU
Gheorghe-Grigurcu-in-2015
       Magistrului Gheorghe Grigurcu, căruia, deși îi datorăm mult, puțin și tîrziu i s-a dat și cu zgîrcenie i se recunoaște. ”Ascuns”, aparent retractil, în spatele unui lung, neîntrerupt monolog polifonic (am numit jurnalul său), Domnul Grigurcu a exercitat, ca un spiritus rector neoficial(lizat), un magisteriu critic mereu intransigent, subordonat exigențelor morale și estetice ale adevărului, neatins de ispitele ”convențiilor culturale” sau conivențelor conjuncturale cu atît mai profitabile cu cît se aflau mai departe de acesta, oficiind în același timp o liturghie  poetică salutară, în care dă expresie nevoințelor sale de pelerin al  memoriei.
       Puțini scriitori români contemporani ilustrează, ”încarnează” adică, cu trup și suflet, sînge și har așa cum o face prin toată biografia și opera Domniei Sale, Gheorghe Grigurcu, cuvintele cu greutate de sentință ale Monicăi Lovinescu: ”Literatura este memorie, în primul rând memorie.” Pentru că, asemenea lui Primo Levi, ”supraviețuitor” și ”martor” al unei istorii bîntuite de demoni, acest mare intelectual român, mereu dislocat în spațiul geografic al patriei sale, care este Gheorghe Grigurcu, își asumă memoria ”ca datorie, nu doar ca zestre”. O ”zestre” pentru ”administrarea” căreia, deși nu avea vocație succesorală, așa cum notează undeva în Jurnal I (Eikon, 2014), ”se antrena” încă de copil ”fără să știe ce  va urma, închis ermetic în vîrsta lui ca-ntr-un Destin care l-a trădat…”. Împotriva acestui destin ostil, Domnul Gheorghe Grigurcu a luptat cu singura armă care i-a fost dăruită: aceea a Poeziei – căci Poet este, înainte de toate și în tot ce scrie.
       Mereu neașezat într-un loc meritat, a păstrat pentru sine (citez din același Jurnal) ”Pe oceanul fără margini tangibile ale scrisului”  doar ”o insulă nu mai mare decît patul în care te-ntinzi”.
       Dar, ”patul” acesta, ferit de blestemul lui Procust, a devenit, iată, din ”insulă” plutitoare pe ”oceanul fără margini” al scrisului, un adevărat continent al spiritului. Un continent care, traversat de-ocamdată mai mult de turiști, își așteaptă încă exploratorii.
(Cluj Napoca, mai 2016)

*

SUMAR:

Constantin TRANDAFIR / Gheorghe Grigurcu. Scene critice de  istorie literară / 2
Gheorghe GRIGURCU / Pagini de jurnal „Acea dungă sinistră a zării” / 3
Barbu CIOCULESCU / Cvadragenar şi melancolic / 4
Dumitru UNGUREANU / Biblioteca uitată. Ascensorul lui Mugurel / Gheorghe Grigurcu -80 / 4
Nicolae COANDE / Hokusai desenându-l pe Muşina / 5
Mariana FILIMON / Subînţelesuri (I) / 5
Florian SAIOC / Poezie / 6
Paul ARETZU / Gheorghe Grigurcu, la aniversare / 7
Vasile GOGEA / Ad honorem Gheorghe Grigurcu / 7
Adrian Dinu RACHIERU / Incomodul Grigurcu / 8
Petru URSACHE / Maeştri ai imaginarului grotesc / 9
Magda URSACHE / Tableta ca o bombă cu ceas / 10
Viorica GLIGOR / Splendoarea iubirii / 11
Victor ȘTIR / Gheorghe Grigurcu în mantia de ivoriu / 11
Dan DAMASCHIN / Despre un alt Arghezi / 12
Ion Popescu-BRĂDICENI / Gheorghe Grigurcu. Opinii,  în genere, inconfortabile / 13
Vasile GOGEA / ANAMNESIS. La sfârșitul lecturii… / 14
Ion TRANCĂU / Melancolie cu partituri lirice distincte / 14
Ioan NISTOR / Poezie / 15
Flori BĂLĂNESCU / Paradigme Basarabene. Un basarabean  get-beget la Târgu Jiu / 16
Dan CULCER / Serii și grupuri. O ședință de partid în redacția  revistei «Vatra» (1986) VI / 17
Elena BRĂDIŞTEANU / Tăceri zumzăitoare / 18
Lucian GRUIA / Iancu Tănăsescu – Războiul de şapte zile / 18
Olimpia IACOB / Traduceri. Dileep Jhaveri / 19
Nicolae CIOBANU / Spicuiri din … speech-uiri / 20
Vlad CIOBANU / O lectură a mitului Meșterul Manole (X) / 21
Sorana Georgescu-GORJAN / Titulatura ansamblului  brâncușian / 22-23
Sorin Lory BULIGA / Originea meselor brâncuşiene şi a trovanţilor din curtea Casei Barbu Gănescu (II) / 24-26
Pavel FLORESCO / Armonii geometrice în sculptura lui Brâncuşi / 27-28
Doru STRÎMBULESCU / Arhetipuri brâncușiene – Cuminţenia pământului / 29
Mălina CONŢU / EGAL. Artă şi feminism în România modernă / 30-31
*
Citește revista în format pdf, aici:
sau aici:
*