Mai mult decît o lansare de carte, un imperativ : ”Transilvania, starea noastră de veghe”, de Acad. Ioan-Aurel Pop

Posted on August 25, 2016

5



big-924f7852320c6b48a395cb5b47614825-465x390

IoanAurel Pop este istoric român, profesor universitar și membru al Academiei Române. Director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, a condus şi Institutul Cultural Român din New York (SUA), precum și Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția (Italia). Din martie 2012, este Rectorul Universității „BabeșBolyai” din ClujNapoca. Din 2015, este președintele Comitetului Național al Istoricilor din România și reprezentantul României în Comitetul Internațional de Științe Istorice. Membru în diverse academii și organizații științifice naționale și internaționale, visiting professor al unor universităţi din SUA, Franţa şi Italia, acad. prof. dr. IoanAurel Pop este, de asemenea, autor a peste cincizeci (50) de cărți, tratate și manuale, și a peste trei sute (300) de studii și articole, publicate la edituri de prestigiu și în periodice din peste 20 de țări din Europa, America și Asia. Temele predilecte de cercetare fac parte din domeniul istoriei medievale și moderne timpurii: instituții ale Transilvaniei, relații între Țările Române, națiunea medievală, raporturi românomaghiare, paleografia latină și limba latină ca limbă a izvoarelor.

*

500 afise IA Pop - Transilvania Q.cdr

*

Ioan‐Aurel Pop restituie la modul ştiinţific, dar şi afectiv, o forma mentis autohtonă, continuând astfel linia de referinţă a istoricilor şi universitarilor transilvăneni.

Mircea Muthu

* * *

Transilvania – starea noastră de veghe este o excelentă carte de vizită. Îl găsim aici pe Ioan-Aurel Pop istoricul, cel pentru care trecutul nu e simplă literă moartă sau inventar de cronologii seci şi controversate, ci chiar temelia prezentului. El este autor şi coordonator de impresionante spectacole ale rădăcinilor noastre – întrepătrunse cu ale altor neamuri, dar păstrându-şi autonomia şi specificitatea. Îl descoperim pe cititorul şi degustătorul de literatură bună, pentru care textul scris se cuvine a fi nu doar exact şi nepărtinitor în încheierile sale, ci şi rostit memorabil, în cuvinte potrivite care să probeze caratele limbii române. Îl întâlnim în fiecare pagină pe Ioan-Aurel Pop omul cetăţii, prezent în miezul lucrurilor şi gata să pună umărul la bunul lor mers. Atent la seisme mai mari ori mai mărunte ale vremii, intervine prompt şi expresiv de câte ori simte că punctul pe i a fost rătăcit în polemici goale. Îl găsim pe Profesorul îndrăgostit de Universitate şi de rosturile acesteia în lumea contemporană, cel care ştie, pe urmele lui Vasile Pârvan, care este „datoria vieţii noastre”. Citim elogiile sale atent cumpănite la marile figuri ale culturii naţionale şi argumentele sale ferme despre legitimitatea sentimentului naţional. E prezent pretutindeni, în fiecare literă, ardeleanul, de veghe la statura „învăţatei Transilvanii”, lucrând la durarea ei fiindcă îi ştie durerea. Da, e o carte de vizită. Pentru autor, dar şi pentru Transilvania. Pentru noi.

Irina Petraş

*

       Iată un bun prilej să ne amintim de monumentala lucrare a lui Victor Jinga, Probleme fundamentale ale Transilvaniei, (apărută la Editura ASTRA, Brașov, în 1945) din a cărei pagină finală credem a fi potrivit să cităm aceste rînduri, pentru actualitatea lor dar și pentru vibrația care s-a transmis, nu ne îndoim, și în opera istoricului Ioan-Aurel Pop:

40e4f9fef1d5cd61cdd27769ca4f5297-6781315-1000_1000

       ”În nici o pagină a acestei cărți gîndul nostru nu s-a îndepărtat de Transilvania și oamenii ei. Dacă am dat, uneori, problemelor Transilvaniei conturul mai cuprinzător impus de valabilitatea ideilor generale, am făcut aceasta din convingerea că puțin transilvanism ne îndepărtează de Țară și umanitate, mult transilvanism ne apropie.

      România fiind, ceea ce numea N. Iorga: un Stat de necesitate europeană, am arătat cît de mult este Transilvania un pămînt de mare și autentică necesitate românească.”

_____________

Citat după Victor Jinga, Probleme fundamentale ale Transilvaniei, Ediția a II-a, Îngrijită de Mihai D. Drecin și Margareta Susana Spânu, Postfață de Mihai D. Drecin, Muzeul Județean de Istorie Brașov, 1995, p.702.

*