Din ”PRIETENUL ALBANEZULUI” NR. 180 – Octombrie 2016: despre Ismail Kadare

Posted on Noiembrie 15, 2016

3



top

*

prima_pagina-105

*

Doruntina în colegiile din Franța

Fragmentul care urmează face parte dintr-un material mai amplu, scris de unul dintre cei mai pasionați cercetători ai operei lui Kadare, tânăra profesoară Viola Isufaj de la Tirana. Editarea lui, cu câteva zile înainte de acordarea Premiului Nobel pentru Literatură – 2016, ar putea fi considerată un soi de laudatio datorată marelui scriitor albanez, aflat la venerabila vârstă de 80 de ani.

ismailkadare3

Ismail Kadare

În 1992 a câștigat Premiul mondial Cino Del Duca. În 2005 Kadare este câștigătorul inaugural al Premiului Internațional Man Booker.

Și, chiar dacă juriul Comisiei Nobel de la Stokholm îl va ocoli din nou, cum a făcut-o și cu alți scriitori celebri (așa după cum s-a și întâmplat, de altfel, pe 13 octombrie), opera prozatorului albanez nu-și va pierde nici un grăunte din valoarea incontestabilă stabilită de o altă instanță, mult mai obiectivă decât orice comisie: timpul. Căci opera sa nu doar că rezistă acestui inamic implacabil al omenirii, ci câștigă, asemenea unei viori prețioase, din ce în ce mai mult prestigiu.

Opera lui Kadare este considerată o operă clasică, aidoma oricărei opere vaste și minunate care a trecut proba timpului, ca orice operă cu caracter universal asumat și acceptat ca atare de judecata secolului. În acest sens, opera lui Ismail Kadare, sub dimensiunea sa estetică și universalitatea ei, a fost acceptată de către cercetătorii și scriitorii francezi drept o operă clasică, ce rezistă asprimii și judecății timpului. Conform acestora, ea stă alături de opera altor scriitori clasici, ca una dintre cele mai bune realizări pe care le-a dat mintea și spiritul creatorului ei.

În seria Larousse pentru elevii francezi de colegiu, textul fiecărei opere literare este însoțit de note, de un dicționar explicativ și de analize care întrerup lectura pentru a atrage atenția și pentru a sublinia aspectele ei cele mai importante.

Înainte de a începe discuția cu elevii asupra romanului Cine a adus-o pe Doruntina, se face o prezentare a autorului și a contextului (albanez, în acest caz) în care el este localizat, se face o prezentare a operei, se vorbește despre importanța și despre influența ei asupra literaturii. Sunt redate apoi, în mod special, informații despre valoarea și caracteristicile operei și se motivează de ce trebuie citită.

Romanul, tradus de Jusuf Vrioni (traducătorul celei mai mari părți a creației lui Kadare, n.red.), editat în forma prescurtată, este augmentat cu însemnările și comentariile lui Alain Migé, profesor universitar.
Pentru a se aprofunda lectura, se dă cheia textului, se face o prezentare a subiectului și personajelor, a temelor și în final se redau fragmente de text decupate din romanul analizat. Aceste fragmente sunt alăturate altor texte asemănătoare cu discursul fragmentului extras (din textul de bază al romanului Cine a adus-o pe Doruntina). Alăturările se fac, cum vom vedea, pe baza aspectului literar dominant, descrierii, dialogului etc.

La sfârșitul romanului, discursul capitanului Stresi este pus față în față, în acest context, cu trei discursuri faimoase de natură politică. El este redat în paralel și comparat cu vestitul discurs al lui Robespierre din timpul revoluției franceze (deși rolul său politic a fost controversat, talentul lui la scris și cel oratoric nu au fost niciodată puse la îndoială); cu impresionantul discurs al lui Damillavile, din Enciclopedia sec. XVII, (primul mare dicționar), precum și cu cuvântarea cutremurătoare a revoluțio­narului Camille Desmoulins, care, condamnat de re­gi­mul de teroare a lui Robespierre, avea să sfârșească executat pe ghilotină.

Legat de romanul Cine a adus-o pe Doruntina a fost concepută o altă rubrică, care închide capitolul despre această carte pentru elevi și este alcătuită din: Bibliografie și Filmografie, în care sunt menționate opiniile bibliografice și ecranizările pe peliculă sau pe scenă ale romanului respectiv și celorlalte romane ale lui Kadare.

Titlurile rubricilor apar sub denumirea generală de Dosar și pe coperta a patra a volumului. Și tot acolo este dată și o prezentare scurtă și măgulitoare a romanului.

Să intrăm totuși în interiorul acestui volum. Este textul integral al romanului, care ocupă partea principală a volumului cărții.

Pentru a facilita lectura, în rubrica cu același nume, este redată “cartea de identitate a autorului”, câteva referințe importante, unele puncte cronologice pentru a aprofunda și a străbate mai ușor spre identitatea operei.

Pentru cunoașterea autorului, informația este organizată în paragrafe concise și exacte, alcătuite din: anii de școală, succesul și cenzura, scrisul în dictatură, gloria și exilul.

După această analiză, pe un ton mai cețos și mai oficial este atrasă atenția: Să retinem.
Se continuă cu: Un roman polițist, Fantasticul și Un roman albanez detectivist, Un roman universal și umanist, pentru a trece în cele din urmă la: Romanul și analiza fiecărui capitol din cartea pentru elevi.
Aparatul pedagogic se află distribuit la fiecare capitol, în legătură cu caracteristicile speciale care apar chiar în capitolul respectiv. Astfel, elevul parcurge capitol după capitol pentru a adânci și înțelege întrebarile ce-l provoacă pe cititor să ajungă la straturile cele mai adânci de sens, unde se află și cheia înțelegerii textului.

Viola Isufaj
Universitatea din Tirana

*

SUMAR:

Editorial
Omagiu

1558_rev_pic1
Prof. Oana Manolescu

Actualitate
In Memoriam Niculae Mircovici
Oana Manolescu

Actualitate
Aiud – Tabara Interetnica de Arta Contemporana, editia I
Maria Oprea

Actualitate
Cel mai mare summit al diasporei, la Tirana
Oprea M.

Actualitate
Sarbatoarea cartii la Cluj
Oana Manolescu

Istorie
Teritoriile albaneze si Regatul bulgar (sec. IX-X)
Marius Dobrescu

Cultura
Inaugurarea Muzeului de Arta Medievala din Korcea
Maria Oprea

Cultura
Albanezul Picasso, parintele artei din Kosovo. In memorian Gjelosh Gjokaj
Maria Oprea

Cultura
Dinastia Marubi – 100 de ani de fotografie de studio
Maria Oprea

Cultura
Lazarat burning. O poveste despre celebrul sat al marihuanei si mafiei drogurilor
Maria Oprea

Literatura
Doruntina in colegiile din Franta

1568_rev_pic1
Viola Isufaj

Literatura
POEZIE ALBANEZA: Eqrem BASHA
Traducerea: Marius Dobrescu

Ethnos
Vechi credinte ilire. Cultul sarpelui in cultura populara albaneza
Marius Dobrescu

Spiritualitate
Pilda bogatului nemilostiv si a saracului Lazar
Pr. Gruia-Mihail ZAMFIRESCU

Spiritualitate
Cultul islamic va avea lacasuri noi in Balcani. Se construiesc noi geamii in Grecia, Albania si Romania
Marius Dobrescu

Interviu
Un concert face cat o mie de cuvinte din discursul unui diplomat
Maria Dobrescu

Caleidoscop
Jurnal de calatorie: Romania, bravo. Bravo, Romania!
Liviu Lungu

Caleidoscop
Coltul cititorului
Redactia

*

1575_rev_pic1

Carte postală ilustrată din Albania (anii ’30), dăruită de dl ing. George Chetrosanu, din București, pentru colecția foto ALAR.

http://www.alar.ro/

*