O înregistrare efectuată în clandestinitate, în anul 1970, la Mănăstirea Căldărușani, unde Cardinalul in pectore, Episcop Iuliu Hossu (în vîrstă de 85 de ani) se afla sechestrat de regimul comunist în ”domiciliu obligatoriu” și își trăia ultimele zile, pregătindu-se sufletește să se alăture celorlalți episcopi martiri ai Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma din România.
”…cu glasul scăzut dar cu neîmbătrînită dragostea de atunci…”
*
*
Scriam pe acest blog, în urmă cu cinci ani:
” Vocea Cardinalului Iuliu Hossu, citind, la o distanţă calendaristică de peste cincizeci de ani dar istorică de nemăsurat, aproape, de la prima ei rostire viguroasă în faţa Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, Declaraţia de Unire a Transilvaniei cu Regatul României, înregistrată clandestin în ultimele zile de viaţă martirică la mînăstirea Căldăruşani, are, deşi slăbită şi tremurată, forţa indestructibilă a ideilor pe care le rosteşte. O emoţie intelectuală greu de descris te cotropeşte ascultîndu-l.”
Atunci, însă, nu reușisem să postez și înregistrarea propriu-zisă pe blog. Acum, ea e disponibilă pe Youtube. Semnalînd-o, am sentimentul că mi-am îndeplinit o promisiune.
Totodată, vă spun tuturor, încă de acum, la fel ca acum cinci ani:
Să petreceţi cu bucurie şi pace sufletească în Ziua Naţională a românilor!
*
Și cu aceasta, Gogea’s Blog intră într-o ”vacanță”, sau o ”tăcere hibernală”, sper cît mai scurtă. Fie să ne regăsim cu toții mai mulțumiți, mai sănătoși și mai înțelepți înainte de a uita unii de alții!
*
Liviu Antonesei
Noiembrie 28, 2016
Minunat că acest document audio a supraviețuit, minunat!
vasilegogea
Noiembrie 28, 2016
@Liviu Antonesei
…dacă ar supraviețui și ethosul național al acelui moment solar din istoria noastră, ar fi chiar și mai minunat!…
Liviu Antonesei
Noiembrie 28, 2016
Ehei, asta e mai greu cu patriotii de meserie…
racoltapetru6
Noiembrie 28, 2016
Odihnă benefică, maestre!
vasilegogea
Noiembrie 28, 2016
@racoltapetru
Vorba marelui Iorga: ”nu ne odihnim pentru ceea ce am făcut, ci pentru ceea ce vom face”…
Dana (Mara)
Noiembrie 28, 2016
Multumiri, impresionanta lectie de daruire si patriotism.
Dar oare tributul de singe al soldatilor romani din primul razboi mondial poate fi uitat si sfidat prin felul cum se aplica astazi legi strimbe? Oare cum ar reactiona acesti oameni drepti, demni, aflind de noile „reasezari” legislative care sfideaza spiritul anului 1918?
Cum a fost posibil sa fim atit de rusinos fraieriti? Am pierdut in ultimii 20 de ani cu dreptatea in mina, din indolenta si nepasare, din frica de a nu fi etichetati nationalisti, in timp ce altii si-au urmarit cu tenacitate interesele strict materiale si acum pretind respect pentru ca detin proprietati considerabile. Cum a fost posibil sa „achiesam” la „retrocedarea” unui patrimoniu care apartine Romaniei, sa cedam chiar si biblioteci de o valoare patrimoniala imensa si multe alte bunuri de patrimoniu, licee, muzee, etc.? Sintem singura tara din Europa care a procedat atit de nesabuit, in conditiile in care nu este reciprocitate, arhivele Transilvaniei sint inca la Budapesta si nu vor fi restituite niciodata. Iar noi, noi? Cum se poate numi aceasta atitudine?
http://www.condeiulardelean.ro/articol/transilvania-furata-0
vasilegogea
Noiembrie 28, 2016
@Dana(Mara)
…da, cam multe întrebări fără răspuns în istoria României, și de azi și de ieri…
haitchi
Noiembrie 28, 2016
Reblogged this on Democraţia Banilor.
magda ursache
Noiembrie 28, 2016
Am re-ascultat cu emotie,multumesc ,Vasile Gogea.Am scris textul pentru întîi Decembrie,parafrazându-l pe Liviu Antonesei : Istoria,ce poveste!magda u.
vasilegogea
Noiembrie 28, 2016
@magda ursache
Vorba lui Eminescu:
”Istoria umană în veci se desfășoară
Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău.”
Mircea Pora
Noiembrie 29, 2016
Vocea Cardinalului Iuliu Hossu sună vibrant din depărtarea timpului. Departe şi totuşi aproape pentru multe suflete. Dar de atunci, de la „Rostire”, câte voci nu s-au cuibărit în urechile românilor. Agresive, răguşite, cu tot felul de accente, zbierătoare, agramate, purtătoare de minciuni, ameninţări. De pe urma acestor „vălmăşaguri”, Iuliu Hossu, Iuliu Maniu, Lucian Blaga, Octavian Goga dar şi alţii din acceaşi linie, au ajuns să fie izolaţi de „turmă”, precum în singurătăţile ei, crucea de pe Caraiman. Sunt mulţi vinovaţi pentru asta. Sperăm ca în anii ce vin lucrurile să arate altfel. Trebuie să gândim şi aşa.
vasilegogea
Noiembrie 30, 2016
@Mircea Pora
Să simțim, să gîndim și, mai ales, să acționăm ”și așa”!
dezideriududas
Decembrie 2, 2016
Poate ca, intr-o retorica nationala relationata, o « autonomie provizorie » acordata tuturor romanilor, pana la intrunirea CONSTITUANTEI DEMOCRATIEI GLOBALE…. ar fi partea principala a solutiei necesare Romaniei. Vazand horele studentilor romani din strainatate, iile fetelor, tricolorul baietilor la cingatoare, parca avem mai mult curaj sa infruntam….”GLASUL TUNATOR DAR CU IMBATRANITA DRAGOSTE » …care tine permanent intr-o retorica goala patriotismul in Romania…. Incerc sa analizez in ce masura « obstea » poate fi inlocuita cu « profesia » intr-un nou text fondator. Cu toata « nulitatea » lui ( cea de pe holurile Cotrocenilor, salvata insa recent de indarjirea lui Florin Iaru…)…, nu pot uita ultimul articol al lui Horia Roman Patapievici din « Idei in dialog », de pe vremea cand inca «se» spera ca ideea poate fi tinuta vesnic in « control obstesc » : Sensul revolutiilor de la 1989 este invers celui al revolutiei de la 1789 ! Din pacate H.R.P. nu a mers mai departe, detaliind si sensul anti-bresle al « cutremurului » de la 1789. Primul mare « CUTREMUR AL OAMENILOR »….
LA MULTI ANI ROMANIEI !
P.S. Din documentul de mai jos, o singura « traducere actualizata » : cred ca « reforma agrara » radicala de atunci ar trebui sa insemne acum reforma drepturilor speciale, fara insa a « conscrie » aici acele drepturi care definesc solidarizarea umana necesara functionarii statului . Mai mult, pentru « a actiona si asa », cum scrie dom’Vasile mai sus, acele drepturi trebuie sa fie transformate in obligatii. Putem conchide ca, pentru ca la dom’Tudoran drepturile sa nu fie confundate cu valorile, la dom’Vasile aflam ca unele drepturi trebuie sa fie de fapt obligatii ! Din pacate, in aceasta ecuatie, nu la obligatii, in special, si nici la drepturi nu stam cel mai prost. La valori e marea noastra problema ! Atat de prost stam incat atunci cand trebuie sa definim o VALOARE «vin» intotdeauna DREPTURILE speciale si innabuse orice respiratie a celor care au OBLIGATIA de a supravietui… «NOROCUL OAMENILOR» este ca organismul lor nu poate fi influentat in mod direct ( pe vremea dictaturilor nu era aceasta limita….) si doar aerul poate fi viciat….
« Textul Rezoluției de la Alba Iulia ( sursa – Wikipedia )
Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.
I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre.
II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate AUTONOMIE PROVIZORIE până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:
1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
4. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.
5. Reforma agrară radicală. Se va face CONSCRIEREA tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.
IV. Adunarea Națională dă expresie dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.
V. Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul Monarhiei austro-ungare și uniți cu țara mamă România.
VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă și ruteană și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni.
VII. Adunarea Națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea și unitatea națiunii române.
VIII. Adunarea Națională dă expresiune mulțumirei și admirațiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunei române din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile pe care le va afla necesare în interesul națiunii. »
EHTANA
Decembrie 5, 2016
Mai presus de iubiri, de taceri, de cuvant – e al Cuvântului: Reunificarea Patriei si a Bisericii Străbune.