*
MARTA PETREU:
Ultimul Caragiale
Istoria Caragialeştilor se întinde la noi de pe vremea lui Caragea şi pînă în timpul socialismului real
românesc, ba chiar pînă în anii tranziţiei postdecembriste: adică de la primul venit, deodată cu Caragea,
în anul 1812, pe numele lui Ştefan, pînă la ultimul Caragiale, Vlad, născut aici şi emigrat în Vest. În două secole, stirpea lui I.L.Caragiale are în România cinci generaţii: două, anterioare, două, posterioare mare‑
lui scriitor: 1) Ştefan, strămoşul venit cu Caragea; 2) copiii acestuia, între care Luca, tatăl lui I.L. Caragi‑
ale; 3) apoi vine punctul culminant al neamului, I.L. Caragiale; şi‑apoi, alte două generaţii de urmaşi, 4) copiii lui I.L. Caragiale, Mateiu, Luca Ion şi Tuşki; şi la sfîrşit, 5) fiul lui Tuşki şi unicul nepot al lui
I.L.Caragiale, Vlad, plecat din România în anii celui de‑Al Doilea Război Mondial, mort în Franţa acum 10 ani.
Dedicăm acest număr ultimului Caragiale, Vlad. Moartea lui în Franţa, în 2006, m‑a făcut să mă întreb unde, în care ţară, se află urmaşii lui Maiorescu, dacă asemenea urmaşi mai există, unde este Luki Galaction Passarelli, fiica lui Galaction, dacă Arghezi are sau nu urmaşi în Franţa, de la fiul său Eli Lotar,
care a fost un celebru fotograf francez…
Eu cred în vorba lui Caragiale, cum că scriitorii sînt şi ei un fel de boieri din naştere, adică o aristocraţie
a spiritului. Şi mai cred că un mare scriitor îşi înnobilează implicit familia: atît generaţiile anterioare, cît şi urmaşii. În România, regula după care funcţionează familiile de scriitori şi filosofi în timp, pe durate is‑
torice mari, pare a fi următoarea: după momentul culminant, al apariţiei unui uriaş, urmaşii emigrează,
părăsesc ţara şi limba, stabilindu‑se altundeva, aiurea, unde cel mai adesea li se pierde urma; iar fenomenul acesta, la care mă abţin să dau exemple contemporane, a fost bineînţeles potenţat şi accelerat de totalitarismul comunist. Mie una mi s‑ar părea firesc ca o stirpe ce‑a dat un mare creator să fie protejată prin lege aşa cum protejate sînt plantele rare sau speciile de animale pe cale de dispariţie; şi, la fel, mi s‑ar părea firesc ca informaţiile despre familia unui mare creator să fie adunate cu grijă, într‑un fel de almanah (ca Almanach de Gotha), dar al nobleţei de spirit.
La astfel de lucruri m‑am gîndit cînd am aflat că am fost contemporani, sau, mă rog, ca să vorbesc numai în nume propriu: am fost contemporană, dar nu am ştiut, atît cu Tuşki, care a murit în anul 1987, cît
şi cu fiul ei, cu Vlad Caragiale, mort în 31 august 2006, în Franţa, la Busset. Aşadar, cu ultimul Caragiale.
2 noiembrie 2016
Vlad, ”ultimul” Caragiale, nepotul direct al dramaturgului
*
CUPRINS:
Café APOSTROF
Pe scurt. Comunicat. Scriitorii lunii şi scriitorul anului/ 2
• EDITORIAL
Ultimul Caragiale – Marta Petreu /3
• DOSAR: VLAD CARAGIALE (Prima Parte).
Caragiale după Caragiale. Povestea urmaşilor – Ion Vartic /4
Ultimul Caragiale. Pe colină, la Busset (I) – Ion Vartic /12
Exilat de sine însuşi – Vlad Caragiale /14
(traducere şi prezentare, „Caietul albastru al lui Vlad Caragiale“ de Anca Daniela Mihuţ)
Tuşki către Vlad /22
(transcriere şi note de Anca Daniela Mihu
• ESEU
Pravila vasiliană: 370 de ani – Ovidiu Pecican /26
• AUTOGRAF
Simona Popescu /27
• CRONICA LITERARĂ
Pânza de păianjen a libertăţii – Irina Petraş /28
• CU OCHIUL LIBER
Ars doloris – George Neagoe /29
• LECTURI
Sentimentul american al României
Sentimentul transilvan al istoriei – Marta Petreu /30
*
Posted in: Anamnesis, Din viaţa literară
Gogea's Blog 
anamariadeleanu
decembrie 9, 2016
… INEDIT SI BINEVNIT
Ştefan Doru Dăncuş
decembrie 9, 2016
Mulțumiri, Vasile!
vasilegogea
decembrie 9, 2016
@Ștefan Doru Dăncuș
Cred că mulțumirile se cuvin Martei Petreu și lui Ion Vartic.
În ce mă privește, mărturisesc acum, că dacă aș fi știut de existența lui Vlad Caragiale, cu siguranță aș mai fi scris măcar o pagină în ”Mofteme”…
Daoi
decembrie 10, 2016
Tonul moale pana la plictiseala finala (solocviala?) sau crestat pana sub strasina turnului de fildes nu o sa aduca mortii gloriosi sa lupte in locul celor care au uitat – in strafund – ca au o Patrie. Cum vrabiuta apuca cu gherutele ei ciripitoare ramureaua zaharisita, ca trebuie, de, asa a ramas Patria pentru scriitorasii de azi. Si deloc se ridica Barbati dintre ei ! Poate femeile.
dezideriududas
decembrie 10, 2016
„ Eu cred în vorba lui Caragiale, cum că scriitorii sînt şi ei un fel de boieri din naştere, adică o aristocraţie a spiritului. „
Polivalent, cred la randul meu ca totusi Caragiale s-a pripit, de unde o intreaga “confuzie” in cultura romana…., sa nu-i zic greseala, ca „scapam” prea usor ( intru si eu aici, di_vini suntem toti, da’ cum ma autodemasc, cre’ c-o sa „scap” mai usor….)….Daca l-ar fi cunoscut pe Volodea ( n-a avut sansa noastra, de-un noroc galactic, chiar chior puteam zice….), s-ar mai fi gandit ca pe-undeva, pe la vreo ramura de scriitori din neamu’ mare, putea s-apara vreunu’ care sa treaca la ingineri, sa organizeze Comisia de Condamnare a Scriitorilor si toate alea-alea….Asta nu ca toti scriitori ar fi negresiti, bre’ , da’ nici Volodea…., mai inginer decat toata orchestra inginerilor la un loc….Mai degraba „Je suis Leonte” si sper sa se recunoasca metafora, ca n-as vrea sa-l intalnesc prea repede cu toata dragostea mea….
P.S. Sub umbra lui Caragiale „se” ( promit ca „nici” in 24 de ore nu-mi schimb opinia – sa se-nteleaga de unde ghilimelele, asa ca ramane asa….) mai facu’ o nefacuta….Daca toate facutele ne-au dus pe cele mai inalte culmi, poate nefacutele….Nu-s de-acord insa cu dom’Daoi ( suna a’ la Petre Roman la revolutie… / sunteti doamna -?-, ca la doamne nu comentam, asa ca, in logica polivalenta, ne cerem scuze…. ) : probabil n-a inteles ironia predecembrista a d-lui Gogea si nici seriozitatea lui actuala deoarece nu mi se pare ca actioneaza „pana sub streasina turnului de fildes” ci direct de la capul tinichigiilor de pe căşile noastre in jos. Care căşi ? Căşile de la locurilii noastre…, daca nu se intelege…..Daca cineva crede ca ma insel ca Volodea ar fi inginer, il rog sa citeasca „biblia” ( in acceptie Est – in acceptie Vest, manualul de proceduri…) lui dom’Plesu, „Despre ing(in)eri”. Am avut cartea cu mine la Paris in anul 20o4 ( am zis sa-mi iau cu mine si din „alea sfinte” la pacatosii ’ceia de imperialisti, cu toata lumina „lor” din capitala „lor” fanion unde am avut ocazia sa flutur si eu fanioane, da’ mai mici….) si intr-una din convorbirile mele telefonice cu Paul Goma l-am intrebat daca nu vreau sa-i aduc cartea lui Plesu. Mi-a transmis un raspuns scurt, da’ scurt de tot, de parca m-as fi adresat „la Moulin Rouge” cu o rugaminte in sensul prieteniei de veacuri a popoarelor ( nu doar Romania si Franta…), de a „LE” pune pe pereti o icoana cu Arsenie Boca ( in logica polivalenta a lui Anton Dumitriu se intelege, chiar mai bine…., desi formularea pare a fi cel mai mare pacat din raiul blasfemiilor ). Pun ghilimele si la „LE” sa se-nteleaga di_vinitatea globala…..La „se”, mai sus, n-am scris cu litere mari ca aici suntem doctori. „Felceri” suntem doar la „LE”….
Vlad Caragiale
ianuarie 23, 2017
Dragä Doamnä/Domnule,
mä numesc Vlad Caragiale, arhitect, träiesc si lucrez la Paris, din spita lui Costache Caragiale. Sunt deci, in ciuda afirmatiei domniilor voastre, Vlad „ultimul” Caragiale, dar cu adevarat ultimul Caragiale este fica mea, o Caragiae deasemenea.
Sunt näscut in 04 februarie 1956 in raionul V.I. Lenin din Bucuresti, daca doriti a verifica.
Cu toatä stima, Doamnä/Domnule
Vlad Caragiale
vasilegogea
ianuarie 24, 2017
@Vlad Caragiale
Mulțumim (și ne bucurăm) pentru precizare. Am transmis și D-nei Marta Petreu.
Lucia Baldwin
mai 26, 2017
Vlad Caragiale, ai facut liceul 24? Eu sint Lucica Cretu (curent Baldwin, Ph.D) si locuiesc la Miami. Vreau sa luam legatura. Colegii se intilnesc in Septembrie 2017 si tu, de la Paris, vii usor.
vasilegogea
mai 27, 2017
@Lucia Baldwin
Am transmis adresa d-voastră de e-mail domnului Vlad Caragiale.