O „sinteză” a Campaniei publice pentru salvarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu” din Bădăcin

Posted on Ianuarie 20, 2017

1



faclia3

*

Viorel DĂDULESCU:

v-dadulescu

 

“Sfinxul de la Bădăcin”,

ceapa de la Pericei

 

Undeva, prin judeţul Sălaj, există o localitate, centru de comună, numită Pericei, unde se cultivă ceapă. Periceiul a ajuns chiar şi în Cartea Recordurilor, deoarece, prin 2007, acolo s-a împletit o cunună din 450.000 de cepe, lungă de patru kilometri şi jumătate, care cântărea cinci tone. Tot atunci, în curtea şcolii din localitate, a fost ridicat un monument, înalt de şase metri – realizat de Cornel Teodor Durgheu, decanul de atunci al Facultăţii de Arte Plastice din Oradea -, care imortalizează pentru veşnicie ocupaţia de bază a cetăţenilor săi. Ce reprezintă monumentul? Evident, o ceapă.

De ce vă povestesc despre Pericei? Pentru că, din “componenţa administrativă” a Periceiului face parte şi satul Bădăcin. În Bădăcin mai există, deocamdată, casa în care s-a născut cel care avea să fie numit “Sfinxul de la Bădăcin”: Iuliu Maniu. Nici nu vreau să mă gândesc că mai există vreun român care nu ştie cine este Iuliu Maniu, dar aşa, pentru orice eventualitate, să reamintim că el este unul dintre cei mai importanţi făuritori al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. În SUA, ar fi fost unul dintre “părinţii naţiunii”. În România, a ajuns în închisoarea politică din Sighet, unde a şi murit, în 1953, locul unde a fost îngropat nefiind cunoscut nici astăzi. Nu avem un mausoleu al lui Iuliu Maniu, nu  avem nici măcar un mormânt al său, dar am putea avea o casă memorială.

Prin 2015, deci la un sfert de veac după “evenimentele din ’89”, a început o campanie de strângere de fonduri pentru reabilitarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu”, campanie iniţiată şi coordonată de Parohia Greco-Catolică Bădăcin, prin parohul Cristian Borz. De atunci au trecut doi ani. În aceşti doi ani s-au făcut mai multe apeluri către conducerea României. Cel adresat, în aprilie 2016, Administraţiei Prezidenţiale, a fost “pasat” Institutului Naţional al Patrimoniului, care a răspuns că se ocupă de elaborarea unor “norme” pe care trebuie să le îndeplinească un monument istoric pentru a fi finanţat prin Programul Naţional de Restaurare. Tot în 2016, senatorul Sorin Ilieşiu (din păcate domnia sa nu mai ocupă această demnitate în prezent) a adresat o interpelare primului – ministru Dacian Cioloş, în care solicita să fie emisă o ordonanţă de urgenţă, prin care, din fondurile de rezervă ale guvernului, să fie alocaţi 1.338.000 lei (echivalentul a 300.000 euro) pentru “consolidarea şi reabilitarea Casei memoriale Iuliu Maniu”. După 6 luni (deşi termenul legal de răspuns este de 30 de zile), din partea lui Dacian Cioloş (născut, unde credeţi? surpriză, chiar în Pericei) s-a primit un răspuns tehnocrat: “Casa” ar putea fi restaurată prin programul Naţional de Restaurarea a Monumentelor Istorice, gestionat de (acelaşi) Institut Naţional al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii. Acum, “Casa” a ajuns pe poziţia 10 în lista monumentelor de care se ocupă acest Institut.

Însă, tot în aceşti doi ani (după cum se poate afla din articolele Ioanei Galea, care prezintă constant această problemă în “Sălajul pur şi simplu”), s-au strâns, din donaţii particulare, echivalentul a 206.423,32 lei, bani cu care au fost realizate lucrări de consolidare a fundaţiei şi a pereţilor “Casei”. De asemenea, filiala PNŢCD Cluj a finanţat împrejmuirea “Casei” şi a mormintelor familiei Maniu. Donaţiile au fost făcute în conturile Lei – RO22 RZBR 0000 0600 0208 5400, Euro: RO18 RZBR 0000 0600 0289 9205 şi Dolari – RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730, deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj, precum şi prin Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com.

Să mai spunem ceva. În 2015, Ionuţ Vulpescu, pe atunci ministru al Culturii, a elaborat un proiect pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri. Printre “ţintele” din proiect figura, pe prima poziţie, “restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri”. Iuliu Maniu este, indiscutabil, unul dintre ei. Centenarul este, indiscutabil, în 2018. Acum, în 2017, Ionuţ Vulpescu este, din nou, ministru al Culturii, iar Institutul Naţional al Patrimoniului se află în subordinea sa. Trag nădejde că proiectul domniei sale să nu fie doar o ceapă degerată.

_______________________________

Preluat, cu acordul autorului – căruia îi mulțumim și pe această cale – din cotidianul clujean Făclia:

http://ziarulfaclia.ro/sfinxul-de-la-badacin-ceapa-de-la-pericei/

*

Anunțuri
Posted in: Spune acum!